#DobrogeaDigitală: 68 de ani de la moartea lui Alexandru Gherghel, avocat, poet și jurnalist dobrogean

Astăzi se împlinesc 68 de ani de la trecerea în neființă a poetului Alexandru Gherghel, devenit dobrogean prin adopție când, în 1911, se stabilește la Constanța.
 

S-a născut la Piteşti, pe 27 aprilie 1879, într-o familie de intelectuali. Și-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Câmpulung Muscel, în „freamătul pădurilor de brazi”, scriindu-și primele versuri „în murmurul sfios al apelor de munte”.


 
Al. Gherghel a făcut primele două clase de liceu în Bucureşti, la „Sfântul Sava”, terminându-și apoi studiile secundare la Pitești. Preocupat încă din liceu de literatură, lansează, împreună cu Ion Minulescu, revista „Luceafărul”, o efemeră care i-a hrănit însă pasiunea pentru cuvântul scris, pentru metaforă și simțire artistică.


După ce își finalizează studiile la Universitatea București, unde a urmat deopotrivă dreptul și literele (i-a avut profesori pe Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu), face specializări în drept la Viena și Berlin, după care este administrator de plasă în Moldova, urmând apoi să se mute la Constanța.


În orașul de la malul mării, unde va profesa ca avocat, continuă să-și cultive pasiunea pentru literatură. Va publica mai multe volume de versuri, va conduce revistele „Marea Neagră”, „Pontice” și „România de la mare” (pe lângă care funcționa și un cenaclu literar) și va fi unul dintre inițiatorii constituirii Societății Scriitorilor Dobrogeni, care ia ființă în 1937.


La Constanța, Al. Gherghel a făcut, timp de aproape trei decenii, o strălucită carieră juridică, angajându-se chiar și în viaţa politică şi devenind, la un moment dat, prefect de Caliacra. A fost considerat drept unul dintre cei mai buni penalişti ai ţării şi a devenit decan pe viaţă al baroului de Constanţa.

 Volumele sale de versuri, dintre care amintim „Cântece în Amurg”(1906), „Insula uitării” (1924), „Raze şi umbre” (1933), „Solitare” (1935), ne dezvăluie un poet sensibil și delicat.  Colaborează, de-a lungul timpului, cu publicațiile „Astra dobrogeană”, „Calendarul Dobrogea Română”, „Dobrogea Jună”, „Conservatorul Constanței”, „Cuget Liber”, „Graiul Dobrogei” sau „Analele Dobrogei”, unde regăsim versurile sale care ne trimit cu gândul la Macedonski. Redăm mai jos un sonet, publicat în Analele Dobrogei“ din 1928, anul 9, volumul II, publicație disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța:


„Flori albe, flori de sera, parfumate,
Ce-ați fost de-un zeu nebun, cândva, născute
Să’npodobiți iubirile tăcute
Ce dorm pe veci în versuri cadențate,


Flori albe, flori de seră, flori căzute
În ritmul menuetelor uitate,
Sau voi ce-ați fost, adesea, profanate,
Și sclave lacrimelor prefăcute,


DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!



Flori albe ce-ați trăit o veșnicie
În clipa desmierdărilor savante
Pe sânuri de fecioare și bachante,


Doar voi ați fost și plâns și comedie,
Ați râs, cândva, abia mi-aduc aminte...
Și azi, uitate, plângeți pe morminte!”
 
Poetul avocat, căruia revista Pagini Dobrogene îi dedica în 1933 un număr special, s-a stins din viață în Constanţa, la 21 decembrie 1951, modest și aproape uitat.

 

Citește și:
 

#citeşteDobrogea 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii

98 de ani de la Unirea Basarabiei cu ţara Ziaristul constănţean Alexandru Gherghel, prezent la Chişinău, la Sfatul Ţării. Mărturii de la faţa locului (document)
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea:  In memoriam Gheorghe Vitanidis, cel mai cunoscut regizor dobrogean

#citeșteDobrogea: In memoriam Gheorghe Vitanidis, cel mai cunoscut regizor dobrogean

1279
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Întemeierea Marii Moschei din Constanța, „cimentînd puternica frăţie şi dragoste dintre romînii şi musulmanii din Dobrogea”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Întemeierea Marii Moschei din Constanța, „cimentînd puternica frăţie şi dragoste dintre romînii şi musulmanii din Dobrogea”

1292
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: „Amintiri scumpe. Ioan N. Roman”

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: „Amintiri scumpe. Ioan N. Roman”

1179
#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

1527
#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

1432
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

1287
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei:   Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

1493
#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”:  Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”: Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

1851
#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

1250
#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

866
#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

2698
#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

1539
#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

2343
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

1858
#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

1257
#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

1632
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

1287
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

1763
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”:  „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

1182
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928:   Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

1448