#DobrogeaDigitală: „A agita ideea de naţionalitate în Dobrogea, este o foarte gingaşă chestiune de drept şi de tact”


În articolul intitulat „Ceva despre naționalism”, apărut în ziarul „Dobrogea Jună” nr. 96, din 21 aprilie 1912, Constantin N.Sarry, excepțional jurnalist și patronul celei mai longevive publicații apărute în Constanța primei jumătăți de secol XX, ia în dezbatere ideea patriotismului prost înțeles și a românismului perorat de așa-zișii „apărători ai neamului”.



Aceștia pun la îndoială „obârşia şi simţimintele altora” și îi atacă pe „streinii” din Dobrogea; Sarry, simțindu-se vizat din cauza originilor sale grecești, aduce argumente pertinente, desființând în câteva fraze inteligente „bufniţele patriotice” și naționalismul lor sforăitor.
Articolul reprodus mai jos este preluat din antologia „Dobrogea Jună. Caleidoscop”:
 
 

„Nu ştiu, zău, cine din ţara aceasta s-ar încumeta să dovedească până în cele din urmă, că descinde nemijlocit din încuscrirea legionarilor lui Traian eu neamurile lui Decebal ? ... Întrebarea mea, ţin să adaog, nu se îndreaptă către acei Români, cari, simţindu-se Români curaţi, nu fac nici odată caz de românismul ori de naţionalismul lor; ci ea se adresează acelor nepoftiţi „apărători ai neamului", cari, cu îndoiala în suflet şi cu musca pe căciulă, ştiindu-se streini, fac pe Românul, - doar-doar or acoperi o impuritate, de care le e ruşine.
Am spus-o şi cu altă ocaziune şi o repet şi acuma: Un ... escu, animat de coada unui nume oarecare, poate ascunde o origine dubioasă şi chiar necinstită: nu poate îndritui însă pe acel individ, ca să discute obârşia şi simţimintele altora ... Nu este - o spun sus şi tare - manifestare a sufletului omenesc, mai firească şi mai frumoasă ca acea a sentimentului naţional. Până şi socialismul doctrinar a sfârşit prin a admite graniţe naţionale. De cât, est modus in rebus. A agita ideea de naţionalitate în Dobrogea, este o foarte gingaşă chestiune de drept şi de tact. «Streinii» din provincia transdunăreană. - provincie căreia cu drept cuvânt i s-a zis că constitue plămânii României, - nu sunt streini dintre aceia, veniţi ori aduşi de peste mări şi ţări, cu gând de pradă şi de ducă. «Streinii» aceştia formează populaţiunea băştinaşă a provincii, pe care un tratat internaţional a dat-o României pentru consideraţiuni - recunosc - superioare capacităţii de a gândi şi de a pricepe a acelora, cari, neavând ce face, îşi cântăresc ... sentimentele. «Streinii» aceştia, cari nu s-au bucurat de acel drept de opţiune, consacrat în principiu în materie de anexare, - deveniţi Români ipso facto, ipso jure, - au dovedit în toate ocaziunile şi cu toată inima că poartă cu mândrie şi cu cinste numele patriei lor adoptive. «Streinii», aceştia n-au meritat nici odată şi cu nimic injuria de a fi puşi la carantină de nişte indivizi, cari şi-au făcut din «naţionalism» o meserie ...

Nu am pretenţiunea să conving, pe aceştia din urmă mai ales, de sinceritatea şi greutatea cuvintelor mele. O, nu, din păcate şi naţionalismul a ajuns un articol, cu epoci şi pieţe de desfacere! Dacă am relevat însă, chiar aşa în treacăt, lucrul, e că iar s-a adus în discuţie naţionalismul Dobrogenilor şi în special al nostru, al acestora dela Dobrogea jună.
Noi - fireşte - suntem bârna din ochii neadormiţi ai acestor bufniţe patriotice, cobi pe lângă un om, care, strâns cu uşa, a trebuit să recunoască că coboară dintrun amestec greco-bulgar,- din acea „grecobulgărime" pe care a ţintuit-o pentru totdeauna marele Eminescu! ... De altfel, aceştia formează regula: N-am văzut făcând în ţara aceasta „naţionalism" de cât pe renegaţi.
Ştiu însă un lucru, pe care îl deţin dela un dascăl neamţ: Individul, care n-a cinstit pe muma lui adevărată, nici odată nu va şti să cinstească o mumă adoptivă!”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: imagoromaniae.ro


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

718
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

870
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

940
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1258
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1949
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1526
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1651
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1210
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1301
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1001
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1163
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1751
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1590
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2302
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2104