#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: „Dobrogea Regelui Carol I și colonizările dobrogene”, de Constantin Brătescu

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 

În anul 1938, la 60 de ani de la revenirea Dobrogei sub administrație românească, profesorul Constantin Brătescu, animatorul revistei „Analele Dobrogei”, publica un număr festiv, în care, printre alte intervenții ale celor mai de seamă voci ale epocii, apărea și textul conferinței sale, intitulate „Dobrogea Regelui Carol I”.

Materialul avea să fie publicat, un an mai târziu, la tiparul „Glasul Bucovinei” din Cernăuți, într-o broșură de 19 pagini, unde „geograful Dobrogei” (așa cum este socotit Constantin Brătescu) reface istoria parcursă de provincia dintre Dunăre și Marea Neagră, înainte și după Războiul pentru independenţă, care a redat acest teritoriu ţării noastre – o epopee „scrisă cu sabia de întâiul Rege al Dinastiei noastre, Carol I”.

Însemnătatea strategică a Dobrogei, rolul său de „plămân al României”, dar și preocuparea regelui de a integra provincia și a-i facilita legătura cu restul țării, sunt aspecte pe care autorul le dezbate cu date istorice și documentare.

Considerată „fațada şi porticul României întregite către întinsul Mării”, Dobrogea și resursele sale sunt studiate de Brătescu din trei perspective științifice: punctul de vedere antropogeografic şi al densităţii populaţiei;  punctul de vedere etnografic şi mai ales al realizării unei majorităţi covârşitoare româneşti;  şi punctul de vedere geopolitic, al graniţei actuale în raport cu apărarea naţională.

Toate acestea sunt dezbătute pe larg, într-un discurs marcat de erudiție și patriotism, de admirație față de înfăptuirile care au transformat spectaculos Dobrogea Veche, sub lunga domnie a regelui Carol I, „gloriosul înfăptuitor al independenței şi întregirii țării până la M. Neagră”.
 
Despre Gabriela TITZ
 
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
 
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
 
Volumul are 21 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.