#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: „Marea noastră sau regimul strâmtorilor”, de Nicolae Dașcovici
12 Dec, 2021 10:00
5567
An:
1937
Autor: Nicolae Dașcovici
Tipografie: Tipografia Alexandru A. Țerek
Tipografie: Tipografia Alexandru A. Țerek
Autor: Nicolae Dașcovici
Tipografie: Tipografia Alexandru A. Țerek
Tipografie: Tipografia Alexandru A. Țerek
Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global.
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărți de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.
Istoric, jurist, diplomat și publicist român, membru corespondent al Academiei, Nicolae Dașcovici și-a luat doctoratul în drept la Paris, cu o teză despre strâmtorile din Marea Neagră - La question du Bosphore et des Dardanelles (1915).
Preocuparea pentru acest domeniu l-a urmărit întreaga viață și s-a reflectat de asemenea în volumul „Marea noastră sau regimul strâmtorilor”, publicat la Iași, două decenii mai târziu, în 1937.
Fostul redactor al ziarului Tribuna Dobrogei, publicație care apărea la începutul secolului XX la Constanța, a realizat cu această lucrare, însumând peste 300 de pagini, un studiu amplu, creat după toate rigorile științifice, despre strâmtorile din Marea Neagră.
Pornind de la legendele antichității grecești, autorul a trecut prin întreaga istorie a acestor strâmtori, prin tranzacțiile din timpurile Imperiilor bizantin, otoman sau țarist, și până în 1936, când a fost semnată Convenția de la Montreux, care i-a acordat Turciei controlul asupra Bosforului și Dardanelelor.
Lucrarea, deși extrem de bine documentată, este scrisă într-o limbă română simplă, ușor de înțeles și de către nespecialiști, cu exemple și comparații amuzante, care fac deliciul lecturii:
„În Marea Neagră, prin urmare, problema siguranţei noastre se înfăţişează sub forma cea mai îngrijitoare şi mai greu de deslegat. Dar şi cu destule speranţe bune şi anume. Pe cât va fi mai deschisă această mare în viitor, pe atât ne vom simţi mai siguri, mai la adăpost de îmbrăţişări înăbuşitoare, ca şi de lovituri prin nimic provocate. Intr'o adunare cu martori, în văzul lumei, eşti, totdeauna, mai la adăpost, te simţi mai în siguranţă chiar când, printre cei de faţă, se află şi vre-un atlet sau vre-un găligan, care-ţi poartă demult Sâmbetele, cum se spune, şi ar vrea să-ţi înmoae oasele. Dar cu nici un preţ n-ai vrea să rămâi, cu găliganul respectiv, singur între patru ochi, şi încă printr'un loc mai dosnic şi fără trecători, pentru că n-ai mai fi sigur nici de viaţă. Cam aşa se pune problema vecinătăţii noastre cu Rusia în Marea Neagră, unde nu avem nimic de împărţit, nici un motiv de ceartă împotrivă acestui vecin, dar trebue să veghem, în permanenţă şi cu cea mai mare grijă, la toate gesturile lui şi să ne ferim să nu rămânem fără martori, în prezenţa lui. Ba chiar avem interesul să nu-i uşurăm, sub nici o formă, încercările lui repetate şi stăruitoare, în decurs de două veacuri, de a isgoni afară din Marea Neagră oaspeţii streini, neriveranii, cum se spune pela Moscova, pentru a-şi pregăti un culcuş comod, un adevărat bârlog de adăpost numai pentru el. Aceasta şi numai aceasta poate fi politica românească a Mării Negre pentru că dacă, într'o zi, am rămânea numai cu Rusia şi eventual cu alţii, mici şi slabi ca şi noi, nu ne-am putea simţi bine şi în siguranţă în această mare aşa de furtunoasă şi de capricioasă.”
Despre Gabriela TITZ
Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (promoția 1993), cu un master în Drept și Administrație Europeană, a fost, timp de șapte ani, redactor al revistei culturale „Tomis“. A lucrat în domeniul consultanței, dar și ca inspector, în Direcția de Proiecte Europene a Consiliului Județean Constanța și în cadrul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială. A tradus și a publicat, individual sau în calitate de co-autor, șapte volume apărute la edituri românești de prestigiu. În prezent, este redactor proiecte culturale la ziarul ZIUA de Constanța, traducător și consultant în domeniul proiectelor cu finanțări externe.
Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța
Volumul are 314 pagini și poate fi descărcat de mai jos.
287
Ti-a placut articolul?
Din aceiași categorie
.PNG_thumb2.jpg)
#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: „Sate și Mănăstiri din România“, de Nicolae Iorga
2152
#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: „Dunărea. Călăuză turistică“ de R. I. Călinescu
1839
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: