#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație: Noul Testament de la Bălgrad

Biblioteca virtuală pe care o lansam în urmă patru ani, aducând digitalizarea în atenția administrației publice locale, instituțiilor culturale și nu numai, a devenit acum de o actualitate fără precedent, la nivel global. 
 
Mesajul central al acestei inițiative vine de la nivel universitar - Biblioteca Ioan Popișteanu a Universității Ovidius Constanța, în parteneriat cu Asociația  Ștefadina și cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanța, aduc în spațiul public, primul filon de semnături ale strămoșilor noștri.
 
Mai exact, Colecția Specială, compusă din peste o sută de volume, dintre care și cărti de patrimoniu, care au o vechime de câteva sute de ani, au fost restaurate și digitalizate și oferite prezentului și, mai ales, viitorului.
Ca o continuare a proiectului nostru #Dobrogea Digitală - Acces Universal la Informație, lansăm fondul de carte restaurat și digitalizat, care poate fi accesat atât pe site-ul ZIUA de Constanța în secțiunea Dobrogea și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, cât și pe site-ul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.


 
 

Fondul de patrimoniu al Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu“ deține volumul intitulat Noul Testament de la Bălgrad, un nepieritor monument de literatură religioasă, de limbă literară și de conștiință românească.

Cartea a fost tipărită în timpul mitropolitului Simion Ștefan și reprezintă prima traducere integrală a Noului Testament în limba română, însemnând un act de culturalizare a poporului.

În prima prefață, semnată de mitropolitul Simion Ștefan, Predoslovie cătră Măriia Sa craiul Ardealului, cât şi în Predoslovie cătră cetitori, se dezvăluie izvoarele: „(...) noi n-am socotit numai pre un izvod, ce toate, câte am putut afla - greceşti şi sârbeşti şi lătineşti, carele au fost izvodite de cărtulari mari şi înţelegători la carte grecească - le-am cetit şi le-am socotit, ce mai vârtos ne-am ţinut de izvodul grecescu şi am socotit şi pre izvodul lui Eronim, carele au izvodit dintâiu din limbă grecească lătineaşte, şi am socotit şi izvodul slovenescu, carele-i izvodit solveneaşte din grecească şi e tipărit în ţara Moscului“. Totodată, autorul prefeţei are grijă să evidenţieze, argumentat, faptul că au urmat îndeosebi textul grecesc: „(...) însă de cea grecească nu ne-am depărtat, ştiind că Duhul Sfânt au îndemnat evanghelistii şi apostolii a scrie în limbă grecească Testamentul cel Nou, şi cartea grecească iaste izvorul celoralalte“, exprimând explicit și îndatorirea de a scrie pe înțelesul tuturor românilor: „cuvintele trebuie să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate țările, așa și cuvintele acelea sunt bune carele le înțeleg toți“. Grija tălmăcirii printr-un vocabular accesibil tuturor românilor a contribuit la statornicia limbii literare, constituind, totodată, o probă elocventă a conștiinței unității neamului.

Notele marginale din Noul Testament din orașul Alba Iulia reprezintă un început de dicționar explicativ. Cartea are 672 pagini mari. Titlul, tipărit cu negru și roșu, este încadrat în flori de compoziție tipografică. Tiparul este în general negru, iar cu roșu sunt numai titlurile principale și în dedicație. Pagina are 37 de rânduri.

Recondiționarea acestui exemplar s-a realizat prin grija membrilor Asociației „Ștefadina“ din București,  iar, ulterior, prin eforturile Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu“, ale asociației sus menționate și ale ziarului „ZIUA de Constanța”,  Noul Testament de la Bălgrad a fost scanat, astfel încât potențialul cititor îl poate regăsi nu doar în sala de patrimoniu a Bibliotecii, ci și pe site-ul instituției, în varianta digitalizată.
 
Despre Carmen CIORNEA (CV)
Carmen CIORNEA este conferențiar universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității „Ovidius“ Constanța. A publicat până-n prezent 10 volume de autor: „Hieroschemamonk Daniil Sandu Tudor - mystical poet“ (București: Editura Eikon, 2021); „Voia semnelor”, (Ploiești: Editura Rocart, 2021); „Priest Daniil Sandu Tudor - a microhistory of the resistance during the communist totalitarianism“ (Budapesta: AB-ART Publishing House, 2020), „Să nu fiți căldicei!“ Sandu Tudor și întemeierea Rugului Aprins (1940-1952) (Editura Eikon, București, 2018), „Sandu Tudor și asociațiile studențești creștine din România interbelică“ (Editura Eikon, București, 2017), „(Dez)legarea ochilor“ (Editura ExPonto, Constanța, 2017), „Chipul Rugului Aprins“ (Editura Eikon, București, 2015), „Chipul «Rugului Aprins» dăltuit în memoria vie a ucenicilor“ (Editura Vasiliana ʼ98, Iași, 2014), „Argumentele unei generații“ (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014), „Judecata mieilor“ (Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2012).
Concomitent, a susţinut o bogată activitate publicistică şi de cercetare ştiinţifică: studiile, articolele sau eseurile autoarei regăsindu-se în volumele unor manifestări științifice internaționale și naționale, jurnale sau reviste culturale și cu profil spiritual.

Citește și:
Dobrogea și Biblioteca Universității „Ovidius“ Constanța

Volumul are 662 de pagini și poate fi descărcat de mai jos.