#DobrogeaDigitală: Amintiri despre Panait Cerna, cel care „a cântat măreţia vieţii şi farmecul iubirii”


În anul sărbătoririi celor 140 de ani de la nașterea scriitorului dobrogean Panait Cerna, revenim cu un material dedicat poetului tulcean, pe care l-am descoperit în revista „Analele Dobrogei” anul 15, din 1934.
Textul bio-bibliografic este semnat de un alt poet, Gavril Coatu, dascăl cu vocație de ctitor, care, născut în Vaslui, a venit și a rămas în Dobrogea, cunoscându-l îndeaproape și admirându-l pe Panait Cerna.



În satul tulcean Cerna, Coatu a înființat o casă culturală, o scenă de teatru, o școală serală de adulți pentru țărani, o casă de cetire, precum și o bancă populară.
Iată ce își amintește el despre cel „care a cântat cerul şi pământul țării noastre, bucuriile şi durerile neamului românesc”:

 

„L-am cunoscut! L-am cunoscut intim, de oarece, am trăit .mult· timp, ca învăţător, în satul său natal. Par'că-l văd cum s'a prezentat pentru prima dată, în vara anului 1898, când a venit acasă în vacanţă, dela liceul „N. Bălcescu" din Brăila.
Era, pecât mi-aduc aminte, prin cl. Vl-a. Mai mult decât modest, îmbrăcat într'o uniformă veche, c'o şapcă de liceu cam roasă, a venit pela şcoală ca s'o mai vadă, pentru că în ea primise primele cunoştinţi de carte care i-au fost o solidă temelie pentru marele edificiu de mai târziu.
Făcând cunoştinţă, ne-am întins la discuţii vii asupra literaturii, surprinzându-mă felul cum judeca şi cum aprofunda unele chestiuni, cu maturitatea omului format şi nu cu şovăiala elevului.
Eram foarte atent, ca să prind vreun accent ne la locul lui, vre-o construcţie care ar lăsa de dorit, căci îi cunoşteam părinţii şi ştieam că limba română a început s'o înveţe cu temeiu dupăce a plecat la şcoală. Era însă stăpân pe limbă, vorbea foarte corect.
Am cutreerat de multe ori împreună dealurile petroase dinprejurul Cernei, fiind iubitor de orizonturi largi, de vederi peste ţinuturi depărtate, mai ales depe piscurile cele mai ridicate. De-l invitam, după oboseală, la un pahar de vin, nu primea, spunând că se simte mai bine, mai clar, bând apă. Citea mult ; adesea îl vedeam cu cărţi din literatura franceză în buzunar, pe care le citea în original.
In rândurile de mai jos, mă simt obligat a da câteva însemnări asupra vieţii sale, bazate pe purul adevăr, căci, drept să spun, am văzut unele notări prin ziare şi reviste, de care însă nici tatăl său adoptiv nu era mulţumit, căci nu corespundeau adevărului.
 
Tatăl poetului dobrogean P. Cerna a fost învăţător şi cântăreţ. bisericesc, la biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Cerna. El se numea Panait Stanciof, de loc din Şumla (Bulgaria). EI a venit în sat înainte de războiul dela Plevna, prin 1874-1875. A fost angajat ca învățător de locuitori şi cântăreţ bisericesc de preotul Gheorghe Popa, care era pe atunci paroh al bisericii din Cerna.
Cercetând arhiva veche a şcoalei, distrusă în timpul războiului din 1916-1918, am constatat că învățătorul Stanciof nu făcea numai o şcoală de azbuche, ci făcea şcoală temeinică, după un program asemănător cu acela al școalei noastre primare. La 1 Aprilie 1879, când s'a înfiinţat şcoala română în Cerna, primul învăţător român numit de stat, anume Iftimie Vâlcu, a luat în primire dela învățătorul particular Panait Sfanciof, cu proces-verbal în regulă, găsit de mine la dosar, toată zestrea şcoalei, care consta din mobilier compus din mai multe bănci de lemn de brad, tot de forma băncilor actuale, însă lungi de 4 m., o tablă neagră de scris, o catedră şi mai mult material didactic, precum şi cele 5 hărţi ale Continentelor şi un planiglob terestru. Aceasta dovedeşte pe deplin, că cunoştinţile predate în şcoală erau cunoştinţe de curs primar, mai muit sau mai puţin complete.
 
La împlinirea a jumătate de veac dela naşterea sa, din inițiativa societății culturale Avântul, s'a ficsat o placă comemorativă de bronz pe pereții casei părinteşti din satul Cerna, plasa Măcin, jud. Tulcea. Cu acest prilej avu loc şi o înălțătoare serbare, în ziua de 8 Noemvrie acelaş an, la care au luat parte mulți profesori din Bucureşti, foşti colegi de-ai răposatului, studenți, precum şi mulți admiratori. Serbarea a decurs în curtea casei părinteşti, sub cerul liber, în fața rudelor şi a sătenilor din mijlocul cărora s'a ridicat. Iată şi cuprinsul scrisului săpat pe placă :

În această casă s'a născut, în anul 1881, şi a copilărit marele poet Panait Cerna, care a cântat cerul şi pământul țării noastre, bucuriile şi durerile neamului românesc, precum şi măreţia vieţii şi farmecul iubirii. S'a stins în Lipsca la 26 Martie (8 Aprilie) 1913.
Avântenii de pretutindeni au pus aci această placă, spre veşnica lui amintire şi cinstire.
Anul mântuirii 1931.

Satul Cerna, prin valoarea unui fiu al său, s' a ridicat la înnălțimea localităților, din care au plecat marii oameni ai neamului.”


 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei 
#Analele Dobrogei anul 15, 1934
#G.Coatu-Cerna

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: mnlr.ro
 

Citește și:

#citeșteDobrogea: Panait Cerna, la 140 de ani
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

395
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

902
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

956
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

998
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1193
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1277
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1959
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1527
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1654
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1215
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1302
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1165
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1173
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1567
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1754
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1592
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2303