#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

• Un prețios studiu științific despre geografia și fauna Dobrogei
• Șerpii din Dobrogea, inofensivi în marea lor majoritate 

 
 În Analele Dobrogei, anii V și VI, 1924/1925, sub semnătura doctorului I.Lepși, apare un studiu ce conține o amplă prezentare a structurii geologice, geografice, a climei și faunei Coastei de Argint, așa cum numește el țărmul pontic dintre Cavarna și Lacul Tuzla.

Trecând în revistă o mulțime de detalii științifice despre Dobrogei și viețuitoarele sale, autorul ne prilejuiește contactul cu informația culeasă personal, din peregrinările sale prin ținutul binecuvântat de Dumnezeu și de natură.
Iată un fragment din capitolul despre fauna Dobrogei, referitor la reptile și mai ales la șerpi, despre care profesorul ne asigură că sunt, în marea lor majoritate, inofensivi:
 

„Dintre reptile găsim trei specii de broaşte ţestoase, două de  uscat (Testudo ibera şi graeca), şi una de baltă (Emys orbicularis). Comună este numai Testudo ibera, care cu preferinţă locuieşte depresiunile litoralului. Din broasca ţestoasă grecească n'am găsit decât 3 animale. ln albia râului Mihalbei şi prin mocirle găsim broasca ţestoasă de baltă, care-şi scoate din apă numai nasul şi ochii, iar când se apropie cineva, dispare fără urmă, inauzibil.
Foarte numeroase sunt şopârlele. Unde este verdeaţă multă, tufişuri sau pădure, bunăoară pe pante şi podiş, găsim destul de des şopârla verde (Lacerto viridis), apoi L. agilis unde nu este vegetaţie multă; numai în apropierea mării şi foarte numeros L. muralis. Rar este şarpele de sticlă (Anguis fragilis).
Şerpi sunt destui, însă soiuri puţine. După spusele locuitorilor şi şerpi veninoşi ar fi mulţi. Eu însă în cursul anului 1924 n'am aflat decât o singură viperă (Vipera ammodytes) la ţărmul dintre Dalboc şi Caliacra.
Intre şerpii neveninoşi arareori se găseşte şarpele de apă (Tropidonotus natrix), uneori în varietatea cu dungi longitudinale (var. perso). La ţărm, în vara trecută, am prins vreo 150 exemplare de Tropidonotus tesselatus, care cu mai multă dreptate ar merita numele şarpelui de apă. Se găseşte exclusiv la ţărm. Pe podiş lipseşte cu desăvârşire. Este un pescuitor dibaciu, mai ales de guvizi, pe cari îi prinde printre bolovanii din apă. Pentru înghiţitul pradei şarpele iese din apă. Pagubele cauzate de acest reptil sunt destul de mari; am găsit indivizi cu un peşte în gură şi altul încă nedigerat în intestin. Şarpele când este speriat, de regulă dă afară peştele înghiţit, uneori în parte deja disolvat. Varietăţile acestei specii sunt atât de felurite încât vor forma un studiu special.
 

„Cel mai mare inamic al bietelor reptile este genul Homo”

 
Relativ rar este Zamenis gemonensis var. caspius, cel mai mare şarpe din regiune. Am prins indivizi de peste 1,50 m Iungime. Câte un individ este foarte sălbatec, căci sare cătră om chiar când stă mai demult închis în colivie, unde mereu se loveşte de sârmă, încât botul animalului pare retezat la vârf de n1ultele ciocniri cu sârma. Hrana principală este şopârla mare verde (Lacerta viridis). De broaşte sau alte soiuri de şopârle nu se atinge, nici de păsări. Trăeşte numai pe lpcuri uscate. Un individ surprins de mine la ţărm, de frică mai întâiu a întrat în apă, înotând graţios vreo 10 paşi la suprafaţa apei, cu capul ridicat în sus: imediat însă s'a întors şi-a ieşit pe ţărm, cu toate că nu părăsisem încă locul. Deduc că Zamenis se teme de apă, căci de altfel nu s'ar fi întors atât de repede la locul unde l-a aşteptat duşmanul.
Foarte des am găsit şerpi omorâţi de oameni neştiutori, încât trebue se cred că cel mai mare inamic al bietelor reptile este genul Homo cu «cultura» sa. Faptul de a omorâ un animal atât de nevinovat cum este şarpele se arată foarte puţin laudabil, dacă ne gândim că nici măcar 1% dintre toţi şerpii nu este primejdios. Am vorbit mult cu localnici asupra şerpilor, dar n'am putut stabili nici un singur caz mortal prin muşcătura de şarpe.”

 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anii V și VI, 1924/1925
#I.Lepși
Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 


Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhivă ZIUA de Constanta
 
Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”
 
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială