#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Lipsa căilor de comunicație „se resimte dureros”


În „Arhiva Dobrogei“, „publicațiune trimestrială” editată de Constantin Moisil și Constantin Brătescu și aflată în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, regăsim, în vol. II, nr.2 din 1919un text despre însemnătatea provinciei transdunărene, în contextul economiei românești din primele decenii ale secolului trecut.
 
Autorul, J.Stoenescu Dunăre, face o trecere în revistă a bogățiilor și potențialului extraordinar al Dobrogei, subliniind necesitatea concentrării eforturilor asupra extinderii portului Constanța și a sporirii rețelelor de transport. Căile de comunicație, atunci ca și acum, erau de cea mai mare importanță pentru creșterea și modernizarea economică a țării.
 

„Este lucru cunoscut de toţi, că Dobrogea reprezintă pentru țară nu numai o întindere de pământ, unde românismul a reclădit viaţa de civilizaţie şi muncă pe care a moştenit-o de la strămoşi, dar și un factor de mare importanţă în desvoltarea viitoare a României, prin faptul că ea deschide calea mărilor şi înlesneşte în mare măsură comerţul nostru cu ţările apusene.
Azi, când România s'a întregit şi când multiplele genuri de întreprinderi vor lua o amploare ce uşor se poate bănui, ni se impune a considera cu atenţie şi seriositate problema economică a Dobrogei.
Să privim deocamdată provincia noastră ca locul de perindare al produselor noastre în afară şi al obiectelor utile, fabricate aiurea, spre interiorul ţării.
 
Independenţa şi înflorirea economică a unui stat de sine stătător depinde într'o largă măsură de stăpânirea mijloacelor de comunicaţie şi de sporirea reţelei căilor de transport. Aceste două probleme au interesat în toate vremurile popoarele active şi cu energii efectiv înţelese. Găsim în trecutul ţărilor din occident sforţări continue şi rivalităţi pentru stăpânirea căilor de apă. Pe drumul oceanelor, s'au descoperit pământuri nouă cu bogăţii nebănuite; s'au cunoscut mai de aproape popoarele răspândite pe glob şi, dacă la ridicarea omenirii a contribuit foarte mult spiritul inventiv al omului, nu e mai puţin adevăvat că progresul societăţilor a fost înlesnit într'o măsură foarte mare prin circulaţia şi  negoţul pe mări şi oceane...

 

    DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!

 

Dobrogea nu poate rămânea - după cum am mai spus -­ un simplu pământ românesc, locuit de Români, cari să-şi ducă în tihnă patriarhală traiul pe aceste locuri. Dobrogea trebuie să intervie azi ca un factor potenţial de energie şi vitalitate în economia ţării. Lucrări, pe care timpul nu le păsueşte, pe care avuţiile ţării le cere imperios, reclamă a fi executate. In primul rând portul va trebui neapărat mărit. Ceea ce era încăpător acum câţiva ani, astăzi este neîndestulător. Vapoare de orice tonaj trebuie să-şi aibă un loc de acostare în port şi, cum  companiile maritime se întrec în ridicarea tonajului la unităţi, n'ar fi nemerit să ne lăsăm ocoliţi de navlu acum, când lupta modernă se desfăşoară în jurul problemelor economice. Apoi gara maritimă şi cea de persoane trebuesc întocmite astfel, încât să poată primi și satisface cu ușurință toată activitatea unui port mare al unei națiuni mari. Cheiuri, linii de garaj, magazii, depozite, au nevoie de a fi completate și mărite.

Dobrogea are nevoe în interiorul ei de lucrări ce trebue să se înfăptuiască ca pretutindeni în ţară. Printre aceste lucrări socot că prioritatea revine căilor de comunicaţie, de a căror lipsă ne-am resimţit dureros în ultimele timpuri. Ar fi un rezultat al nepăsării şi neînțelegerii problemelor moderne, ca Dobrogea să nu-şi aibă pe solul ei şi reţele de căi ferate, care să lege nordul cu sudul provinciei.”


 
#citeşte mai departe în Arhiva Dobrogei, vol.II, nr. 2, 1919
#Arhiva Dobrogei

Mai multe numere ale publicației Arhiva Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală. 
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța



Citește și:

#citeșteDobrogea După „Marele Război“ - evocări impresionante ale regăsirii provinciei pustiite, din „Arhiva Dobrogei“


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

2394
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

2181
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

2328
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2229
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2420
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2312
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1900
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1687
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1503
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2508
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2535
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2408
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1980
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1702
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1661
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1420
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3220
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2977
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2200
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2594