#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Cik Damadian, un artist plurivalent


Recunoscut ca un foarte bun portretist, Cik Damadian reușește să definească plastic fizionomii, construind portrete de fină observație, de intuire a psihicului, de sintetizare și stilizare (Ion Barbu, Eugen Jebeleanu, Ion Marin Sadoveanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Lucia Sturdza-Bulandra).
 

 
În primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”,  publicistul Simion Tavitian oferă cititorului șansa redescoperirii biografiei unui plurivalent artist constănțean - Cik Damadian.
 

„S-a născut la Constanța, la 6 august 1919, în casa lui Araxi și Aram Damadian. Urmează cursul primar în localitatea natală. Studiile liceale, începute la Liceul «Mircea cel Bătrân», sunt continuate, în 1931, la Veneția (Liceul Movrat-Raphail). Pregătirea sa artistică se datorează școlii libere de desen a anilor de studenție de la Academia de Belle Arte din Roma.
 
Între 1937-1941 urmează cursurile Facultății economice din capitala Italiei, întrerupte la izbucnirea celui de al doilea război mondial. La întoarcerea în țară, după anul 1941, lucrează în redacția revistei «Rampa» și, apoi, la «România liberă», ca desenator satiric. În anii 1950-1951 conduce, în calitate de șef de lucrări, catedra de desen la Institutul de cinematografie. Colaborează cu desene la principalele reviste.
 
În 1942 deschide prima expoziție personală, la Iași (portrete-șarjă); 1948 Constanța și București (caricaturi, desene, ilustrații); 1968 București (monotipuri și desene); 1975 București (peisaje bucureștene); iar în străinătate în 1957 la Erevan (caricaturi) și în 1967 la Osaka (desene având ca temă nudul). Participă la anuale de grafică, saloane ale umoriștilor, expoziții internationale: 1968 San-Remo; 1969, 1970 și 1971 Bardighera, Bruxelles, Ljubliana, Skopje, Helst, Buenos Aires. În 1968 figurează în cadrul unei expoziții de grup la Uppsala i Sollingen, cu lucrări de gravură, și Linz, cu grafică. Obține numeroase premii: 1952 și 1954 la București, în 1968 la San-Remo și 1970 la Skopje. (...)
 
Activitatea sa înregistrează și abordarea altor genuri de lucrări: creează filme de desen animat pentru Televiziunea din Berlin, realizează scenografia, măștile și costumele pentru spectacolele «Hercule în căutarea merelor de aur» de V. Silvestru (Teatrul pentru tineret din Iași), «Odiseea» (Teatrul din Botoșani), «Ionuț cutreieră lumea» (Teatrul din Pitești), «Renee cântă și dansează» (Teatrul de estradă din Deva), ilustrează cărți, mape de discuri și reclame.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 
 

Dincolo de interesul pentru artele plastice, găsim la Damadian serioase preocupări de studiu în domeniul fizicii, matematicii, biologiei, lingvisticii. Parte din ele s-au materializat în elaborarea unor studii și articole sau în realizarea unor compoziții care sondează lumea subconștientului («Dualitate», «Paranoia», «Personalitate»), ori aceea a abstractului («Raționament», «Infrastructura-infinit»).
 
Creația sa este răsplătită cu premii și distincții în țară și peste hotare: Laureat al Premiului de Stat (1950), Premiul San Remo (1966, Bratislava), Premiul presei (1961, Skopje).
În 1968 a prezidat primul Salon al umoriștilor, iar în 1971 a fost membru în juriul Salonului umoriștilor de la Skopje.
 
Preocupat în permanență de ridicarea calității artistice a creației sale, Cik Damadian întreprinde călătorii de studii în străinătate: Polonia, URSS, Franța, Grecia, Turcia, Cehoslovacia, Belgia, Olanda, Egipt, Italia.
În grafica românească, Damadian este o prezență remarcabilă. Exigent și prodigios, el se manifestă multiplu, de la caricatură și desen la ilustrație de carte și grafică aplicată, fiind în continuă investigație creatoare, preocupat de soluții noi. Presa de specialitate a subliniat impresionanta expresivitate a graficii sale înțeleasă în sensul și în tradițiile ei moderne, cu implicațiile largi, polivalente ale caricaturii sale acide.
A încetat din viață la 30 iulie 1985”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: http://www.araratonline.com/ 
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Varujan Cozîghian, personalitate de marcă a vieții muzicale românești
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

1176
#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

989
Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

938
#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

1253
  #DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

997
Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

1068
#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

1480
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

980
Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

2065
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

1265
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1748
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1378
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1104
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1621
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1114
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1654
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1985
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1615
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1613
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1451