#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian


Uniunea Armenilor din România s-a constituit la 25 ianuarie 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiați în România după Genocidul din 1915 din Imperiul Otoman. Cel de-al doilea președinte al UAR a fost Armenac Manissalian (mare filantrop, proprietarul firmei Manissalian Freres) care și-a dedicat o mare parte a activității ajutorării celor peste 15.000 de armeni refugiați, pentru ca aceștia să obțină cetățenia română, îndreptățit prilej pentru reputatul publicist Simion Tavitian de a-l cuprinde chiar din primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”.
 
Personalitate de seamă a epocii interbelice din România, Armenac Manissalian s-a născut la Constantinopol (Turcia), în anul 1875 și a studiat la prestigiosul liceu „Robert College".
 

„În 1906, Armenac Manissalian se căsătorește cu Marietta Aburel, descendentă dintr-o veche familie armenească din Botoşani, rudă cu familiile Missir şi Goilav, stabilite în Moldova de câteva secole şi care au strălucit prin cultura lor aristocratică şi au dat țării personalități în domeniul politic, științific şi cultural.
În anul 1905, Manissalian pune piatra de temelie a celui mai frumos Palat din Constanța, o splendidă bijuterie arhitectonică. Manissalian a apelat, pentru proiect, la arhitectul I.D. Berindei, autor, printre altele, al celebrului Palat Administrativ (astăzi Palatul Culturii) din Iaşi, conceput în stilul neogotic, cerut de comanditari. Monumentalitatea Palatului Manissalian este senină și lipsită de rigiditate prin adecvare la poziție și prin detaliile decorative, atent şi rafinat dozate. Manissalian nu şi-a construit Palatul «în mahalaua armenească», situată dincolo de strada Mircea cel Bătrân, în jurul bisericii ctitorite în 1880 de Nazaret Torosian, ci cu faţa spre bulevardul Elisabeta, care «ţărmurea marea» şi constituia zona rezidențială
prin excelență.
Palatul este cumpărat în anul 1925 de Camera de Comerț şi Industrie Constanța cu suma de 9 milioane lei «de la firma Manissalian Treres, imobil situat pe bd. Regina Elisabeta, colț cu str. D.A. Sturdza, cu fața la mare şi port, având cea mai frumoasă poziție din oraş. Dobândirea acestei proprietăți formează unul din cele mai frumoase capitole ale activității Camerei», se menționează în «Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa», volum festiv, editat cu prilejul Semicentenarului Realipirii Dobrogei, Institutul de arte grafice «Eminescu» S.A. București, 1928, p. 11.
Din păcate, acel «giuvaer de artă arhitecturală şi decorativă» a fost distrus în urma bombardamentului din 1941 şi pe locul lui, în 1950, s-a înălțat un bloc de locuințe.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Firma Manissalian cunoaște o puternică dezvoltare prin creșterea masivă a capitalului, situându-se printre cele mai active şi cunoscute în comerțul şi exportul de cereale.
În primul război mondial, Armenac Manissalian vine în ajutorul conaționalilor săi, fiind preocupat de ajutorarea armenilor refugiaţi din Constantinopol.
În portul Constanta sosesc primele nave cu refugiații armeni, scăpați cu viață de masacrele otomane. Guvernul român, prin glasul primului ministru, Brătianu, refuză să acorde azil primilor refugiați armeni. Manissalian își pune întreaga personalitate în joc, știind că se bucură de autoritate în cercurile conducătoare ale țării. Se prezintă la Brătianu, convingându-l că un refuz din partea lui ar însemna trimiterea la moarte a mii de armeni nevinovați. «Răspunzi, dumneata, de soarta lor, domnule Manissalian?», a fost întrebarea premierului. La care, fără nici o șovăire, Manissalian a spus: «Răspund, domnule Brătianu». (...)
Referindu-se la familia Manissalian, scriitorul Petre Vulcan, în cunoscutul volum intitulat «Album național al Dobrogei», editat la 21 aprilie 1906, scria: «Domnul Manissalian, ca şi frații domniei sale, se bucură în orașul nostru de multă simpatie şi s-a distins întotdeauna prin fapte filantropice, contribuind cu obolul lor la alinarea multor suferințe»". (...)
 
 
Amărât şi profund dezamăgit, nefiind ajutat, în schimb lovit sub raport moral, Armenac Manissalian închide ochii la vârsta de 59 de ani, nu înainte de a se spovedi celor apropiaţi: «Fă un bine, dar aruncă-l în spate. Nu aştepta de la nimeni recunoştință şi mulțumire»...
Regina Maria a României trimite doamnei Mariette Manissalian o carte poștală înfățișând chipul ei și prin care familia regală prezintă condoleanțe la moartea lui Armenac Manissalian, primul preşedinte al Uniunii Armenilor din România.
Personalitatea lui Armenac Manissalian, faptele lui şi, în special, devotamentul, dăruirea pentru cauza naţiei sale, vor dăinui cât timp va exista comunitatea armeană pe pământul românesc. A fost un Mare Armean”.

 
Sursa foto: Facebook Uniunea Armenilor Romania
 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

981
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

946
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

1969
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2130
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2383
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2277
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1879
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1674
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1495
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2503
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2428
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2395
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1965
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1690
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1649
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1221
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3215
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2954
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2188
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2589