#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Gloria rugby-ului tomitan, datorată devoțiunii constănțeanului Hacic Garabet


E foarte trist să rememorăm astăzi, o dată cu biografia devotatului armean constănțean Hacic Garabet, și gloria apusă a unuia dintre cele mai iubite sporturi de la malul mării pe la finele secolului XX.

Fost secretar general la Federația Națională de Rugby, după ce ocupase funcția de președinte al clubului sportiv FC Farul, Hacic Garabet a deținut un rol hotărâtor în dezvoltarea rugby-ului tomitan, rezultatele înregistrate vorbind de la sine: echipa a cucerit titlul de Campioană a României, realizare căreia i-au urmat turnee în Franța, Italia ori Anglia. „Erau anii când sportivii constănțeni, avându-l în permanență pe Hacic Garabet șeau glorioși în Noua Zeelanda şi Indonezia, țări care aveau să-şi trimită şi la Constanța reprezentanții. În acei ani el a urcat victorios în vârful piramidei acestui sport”, povestește publicistul Simion Tavitian în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”, 

Cu precizarea că informațiile sunt cele consemnate la data apariției volumului, în anul 2006.
 

„Hacic Garabet s-a născut la 1 iulie 1947 în orașul Constanța din ambii părinți armeni. Între anii 1960-1964 urmează cursurile Liceului 2, Secția «real», după care se înscrie la Școala tehnică postliceală, specialitatea contabil comerț. Timp de 3 ani frecventează Universitatea «Andrei Şaguna» din localitatea natală, Facultatea de Drept, iar din 1994-1998 Universitatea Biotera, profil inginerie economică, Facultatea de Inginerie Economică Management. Este absolvent al cursurilor de pedagogie cu licență.
Pasionat şi devotat mișcării sportive, între anii 1974-1984 deține funcția de organizator de competiții sportive în cadrul Clubului Sportiv «Farul» Constanța. Revine în aceeași funcție şi în anii următori, respectiv până în 1990, când este ales vicepreședintele Fotbal Club «Farul», iar între anii 1994-2000 este președintele Fotbal Club «Farul».

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

În perioada iunie 2005 - februarie 2006 este director general la S.C. «Dana» S.R.L. (domeniul de activitate: turism şi comerț). Din martie 2006 şi în prezent este director la S.C. «Comenius» S.R.L. (domeniul de activitate, învățământ şi educație). Totodată este şi președintele Clubului Sportiv Metalul Constanta - Şcoala de fotbal copii şi juniori.
Fire dinamică, dornic de a contribui la dezvoltarea sportului, dar şi la activitatea socială a urbei natale, Hacic Garabet deține din 1990-2000 postul de președinte al secției rugby a Clubului Sportiv «Farul». În legislatura 1996-2000 este ales consilier județean independent, secretar al Comisiei pentru protecția socială, muncă, sport și sănătate a Consiliului Județean Constanța.
Din august 2004 şi până în prezent conduce în calitate de președinte Consiliul de Administrație al Clubului Sportiv Orășenesc «Ovidiu (secțiile fotbal, rugby, atletism, box, şah-table).
Apreciat de conaționali, în martie 2005 a fost ales ca Președinte al Uniunii Armenilor din România, Filiala Constanța.
Căsătorit cu Clementa Hacic, una din cele mai recunoscute profesoare de gimnastică, antrenoare de primă mărime, dar şi directoare de școală sportivă, care funcționează datorită ei şi performanțelor pe care le înregistrează.
Tatăl Hacic Garabet are trei copii cu care se mândrește şi care fac cinste acestei familii de inimoși sportivi care nu pregetă nici un efort pentru a contribui la dezvoltarea şi afirmarea sportului dobrogean şi național”.


#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

Fostul preşedinte al FC Farul îşi serbează şi ziua de naştere Clemenţa şi Hacic Garabet au împlinit 30 de ani de căsnicie

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

544
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

584
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

785
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1012
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1543
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1605
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1842
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1656
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1584
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1459
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1953
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2330
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2528
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2836
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2794
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2547
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2515
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2669
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2786
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3445