#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Henri V. Kehiaian și Gheorghe Assaky, doi iluștri academicieni de sorginte armeană

La doi ani de la apariția volumului „Armeni sub cupola Academiei Române”, prolificul om de cultură de etnie armeană Simion Tavitian publica trei volume dedicate „Armenilor de seamă din România”, prefațate fiind și de data aceasta de istoricul Stoica Lascu, un gir al incontestabilei valori a lucrării.
Și dacă despre viața și activitatea celor 11 academicieni cuprinși în „cupola Academiei Române” v-am relatat pe larg, astăzi revenim cu două nume din cuprinsul primului volum „Armeni de seamă din România”. 
 

 

„Henri V. Kehiaian s-a născut în 1929 în București (n.r. - s-a stins din viață pe 18 decembrie 2009). A absolvit în 1953 11niversitatea din capitala tării, luându-și licența în chimie-fizică. In lucrarea de diplomă, intitulată «Studiul general al echilibrului, protolitic», a abordat domeniul termodinarnicii chimice.
 
După terminarea facultății, a fost asistent la catedra de chimie-fizică a Facultății de chimie. Începând cu anul 1956, pentru o perioadă de aproape cinci ani, a lucrat ca cercetător la Centrul de Cercetări Chimice la Academiei Române. În anul 1960, a fost numit cercetător la Laboratorul de termodinamică al amestecurilor de neelectroliți, din cadrul Institutului de Chimie al Academiei Polone. A lucrat în cadrul acestui laborator până la începutul anului 1970, când a plecat la Paris, acolo profesând ca cercetător asociat la cel mai mare institut de cercetări din Franța: CNPS (Centrul Național de Cercetări Științifice). Din 1981 este Director al Cercetării în Institutul de Topologie și Dinamică a Sistemelor al Universității din Paris.
 
În tot acest răstimp, Henri V. Kehiaian a avut prodigioasă activitate științifică, publică 136 lucrări științifice în reviste din România și din străinătate. A susținut 68 de comunicări la diferite manifestări științifice din Statele Unite ale Americii, Canada, Europa.
Cu ocazia vizitei în România, în mai 1993, a inițiat o serie de colaborări cu Institutul de Chimie aplicată din Craiova, precum și cu Institutul de Chimie-fizică al Academiei Române cu sediul în București. La 2 iunie 1993 a primit titlul de Membru de onoare al Academiei Române (Sursa; Gabriel Poladian, „Nor Ghiank" 7/1993).

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Assaky Gheorghe s-a născut Ia Iași în anul 1885. După absolvirea cursurilor liceale este trimis în Franța unde urmează Facultatea de medicină din Montpellier, apoi la Paris.
În 1877 se întoarce în țară și ia parte, ca atașat la serviciul ambulanțelor, la Războiul pentru independență. În 1878, este intern la spitalele din Paris, apoi preparator de fiziologie la Muzeul de Istorie Naturală, după care devine șef al laboratorului de Medicină din capitala Franței.
 
După teza de doctorat este numit profesor agregat la Facultatea de Medicină din Lille. Se întoarce în țară unde obține catedra de clinică chirurgicală de la Facultatea de Medicină din București. În anul 1890 este ales membru corespondent al Academiei Române.
Cât timp la stat la Paris a editat două periodice în limba franceză: «La clinique» și «Archives roumaines de medicine». De asemeni, a publicat numeroase lucrări de specialitate în limbile română și franceză.
 
Ca și ilustrul său bunic Gheorghe Asacki, paralel cu activitatea științifică la catedră, profesorul Assaky Gheorghe s-a afirmat ca un activ militant pe tărâmul vieții social-culturale.
S-a stins din viață la 22 aprilie 1899 la vârsta de 44 de ani“.

 
#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Simion Tavitian

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

706
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

864
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

934
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1258
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1949
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1526
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1649
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1210
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1301
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1001
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1163
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1751
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1590
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2302
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2104