#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Iacob Melic - arhitect al Statului în Țara Românească


Unul dintre fruntașii armeni din București, care a luat parte activă la mișcările progresiste din secolul trecut, participând la pregătirile evenimentelor din 1848, ajutând, totodată, revoluționarii pribegi, în timpul activității lor în exil, Iacob Melic a fost unul din fruntașii armeni din Bucureşti, care a luat parte activă la mișcarea pașoptistă, biografia sa găsindu-se în cuprinsul primului primul volum al triadei Armeni de seamă din România”, scris de reputatul publicist Simion Tavitian,


„S-a născut în anul 1817 în orașul București, provenind dintr-o familie armenească refugiată din Turcia. Studiază arhitectura la Paris. După încheierea studiilor, Iacob Melic îşi prelungește câțiva ani șederea în Capitala Franţei pentru practică.

În 1844, revine în ţară la îndemnul lui Barbu Ştirbei, pe atunci ministru al Treburilor Interne în Muntenia. Instalat în București, începe să practice arhitectura, câștigând într-un timp scurt o reputație aparte. Cazarma Malmaison se înscrie ca una din clădirile construite de el. În paralel participă activ la viața comunității armene din Capitală, predând chiar lecții la Școala Armeană. În anul 1847 s-a aflat în fruntea comunității armene.

Se căsătorește cu fiica lui Agop Nazaret, fruntaș armean care a semnat alături de alți 34 fruntași armeni, în anul 1817, actul de fundație a Școlii armene din București.
Melic Iacob a fost numit secretar al Clubului revoluționar din București. A fost apoi însărcinat de guvernul provizoriu să ia legătura cu secretarul Suleiman Paşa spre a-i face cunoscute țelurile revoluției române, misiune în care a dovedit sentimente de dragoste şi atașament față de poporul român. Datorită pledoariei sale autoritățile turcești au arătat pentru moment o oarecare bunăvoință față de aspirațiile revoluționare românești. Apoi a însoțit şi delegația trimisă la Constantinopol spre a informa guvernul turc asupra revoluției de la București.

Şi socrul său Agop Nazaret, la insistențele lui, va găzdui în locuința sa din strada Spătar, pe capii revoluționarilor români, printre care şi Ion Heliade Rădulescu. În amintirile sale, colonelul Lăcusteanu, desemnat să-l aresteze pe armeanul Agop Nazaret, notează că în rândul celor 69 de persoane care au trecut graniţa s-au aflat şi «arhitectul Melic şi Nazar armeanul». Iar printre cei arestați la 24 octombrie 1848 şi transportați la Văcărești, a figurat şi «Artin Armeanul, tutungiu din București»
.
După înăbușirea revoluției Melic Iacob a fost nevoit să plece în pribegie, continuând să păstreze strânse legături cu toţi cei ce s-au distins în această acțiune de reînnoire a societății românești.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF



În 1853, Melic Iacob se întoarce definitiv în țară împreună cu soția sa i se instalează în casa din strada Spătarului, rămasă timp de 9 ani cu porțile închise. Se dedică activității profesionale şi celei publice. Ca arhitect al Statului i se încredințează construcția unui pod peste râul Argeş, în apropierea domeniului «fraților săi de luptă» ce erau Goleştii. În noiembrie 1858, Melic Iacob semnează proclamația Partidului National din Ţara Românească, alături de Ştefan Golescu, Nicolae Golescu, Cezar Bolliac, D. Brătianu, G. Sion, pentru ca peste un an să candideze în Vlaşca, unde este ales deputat. În 1858 Melic Iacob este ales, totodată președintele epitropiei şi comunităţii armene din Bucureşti, având alături de el pe Hagi Simon Popovici, Hagi Agop Nazaret, Garabed Anuş, Hacic Sahim, Kevork Sirmabuiuc, Agop Caramlău, Hagi Kevork Tomasian, Garabet Ulahtgm, Kevork Sacopovici şi Stepan David Angem.
În ultimii ani ai vieţii sale, Melic Iacob se retrage din activitățile publice, pentru a se ocupa de treburile gospodăririi moșiilor sale din județele Ilfov şi Vlaşca.
Se stinge din viaţă în anul 1887, fiind înmormântat la Cimitirul armenesc din București”.


Sursa foto: arhivadearhitectura.ro


#citește mai departe în „Armeni de seamă din România


#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.




DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

1040
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

997
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

1981
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2130
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2384
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2278
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1882
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1674
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1495
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2504
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2431
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2396
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1965
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1690
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1649
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1222
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3216
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2954
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2188
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2590