#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Krikor Pambuccian, mircistul pentru care a cântat Fanfara Regimentului 34 lnfanterie


Considerat drept cel mai mare anatomopatolog al țării, Krikor Pambuccian s-a născut la 20 august 1915 în Adana (Turcia), dar avea să ajungă la Constanța pe când avea 7-8 ani.
Biografia sa, în fapt un articol semnat de Aida Cozîghian-Hulubei, publicat în revista „Ararat”, poate fi lecturată în cuprinsul primului volum al triadei „Armeni de seamă din România”, scris de publicistul dobrogean Simion Tavitian.
 

„«Mama s-a născut în Adana (Cilicia) - Turcia, tata era din Cezareea - Capadocia. La puțin timp după venirea mea pe lume, tot la Adana, părinții au pornit în refugiu în Siria, Liban, Cipru (Larnaca). In 1924 am ajuns în România, la Constanţa, unde am rămas până în 1936, an în care ne-am stabilit la Bucureşti. Clasele primare le-am făcut la Şcoala Evanghelică Germană. Mi-a plăcut totdeauna să învăţ. Când eram în clasa a VIII-a a Liceului «Mircea cel Bătrân» a venit prof. Dimitrie Gusti, sociolog şi ministru al învățământului. A dorit să afle ce voiau să devină liceenii. Întrebat de ce mă îndrept spre medicină i-am răspuns că vreau să pot alina suferințele oamenilor. Ca elev, am obținut totdeauna premiul I, iar la absolvire am fost sărbătorit în Constanța la Cazino. Când mi-au pus pe cap două coroane (una pentru premiul 1 al clasei a VIII-a şi una ca premiu de onoare al liceului) a cântat pentru mine Fanfara Regimentului 34 lnfanterie. La bacalaureat am fost calificat pe primul loc. Preşedintele comisiei era George Murnu (traducătorul lliadei). În anul acela au dat examen, împreună, elevii celor opt licee din Dobrogea (băieJi şi fete): Constanţa, Tulcea, Silistra, Bazargic, iar eu am reuşit primul. Profesorii mei de liceu erau foarte bine pregătiți profesional şi de o extraordinară moralitate. Deşi eram emigrant şi am fost în competiție cu fii de personalități, nu s-a făcut
vreo diferență de etnie şi s-au recunoscut cinstit meritele fiecăruia. Ca refugiat am găsit în România o ţară ospitalieră, de aceea port o sinceră recunoștință fată de poporul român.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Sunt de felul meu curios şi vreau să ştiu: filosofia, literatura (autorii mei preferați sunt Goethe, Lamartine, Victor Hugo). Mărturisesc că-mi plac romanțele, dar şi muzica clasică, iubesc poezia.
Autorul ales pentru bacalaureat a fost Eminescu. Am de clamat din poeziile lui, iar preşedintele comisiei a avut o deosebită satisfacție şi m-a felicitat: «îmi pare bine că am venit în oraşul lui Ovidiu». In plus, iubesc foarte mult caii. Am fost trei ani medicul unui escadron de cavalerie şi calul m-a salvat de la o moarte sigură.
Lozinca vieții mele a fost un vers din Faust, rostit de corul îngerilor: «Pe acela noi îl mântuim, care veșnic năzuiește pentru ..... binele omenirii». În încheiere pot să spun, fără a face o strictă ierarhizare: am iubit familia, neamul, biserica şi profesia».
Se cuvine să adăugăm la cele spuse de prof. Krikor Pambuccian că a fost ani buni președintele Asociației Studenților Armeni din România, vicepreședinte, în 1945-1994, al Consiliului Eparhial al Bisericii Apostolice armene din România şi, prin hotărârea IPSS Dirayr Mardichian, a fost numit vicepreședinte de Onoare pentru activitatea depusă, a tăcut parte din conducerea Frontului Armeniei şi a Comitetului Democrat Armean.
A fost un membru activ al comunității armene, venind întotdeauna în sprijinul celor care au avut nevoie de sfatul şi ajutorul lui.
A încetat din viaţă cu puţin înainte de a fi împlinit 80 de ani.
Prof. univ. dr. Krikor Pambuccian va rămâne o remarcabilă şi prestigioasă personalitate a medicinei româneşti”.
 

#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1922):   In Memoriam „Ilustrul” Ioan N. Roman. Dublu omagiu în luna lui Cuptor

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1922): In Memoriam „Ilustrul” Ioan N. Roman. Dublu omagiu în luna lui Cuptor

674
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: „Falsul cuvios” de la Celic Dere. Orgii și tinere sechestrate, în așezământul monahal

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: „Falsul cuvios” de la Celic Dere. Orgii și tinere sechestrate, în așezământul monahal

685
Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)

Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)

817
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Dobrogea, „maidanul de încăerare între turci şi ruşi”

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Dobrogea, „maidanul de încăerare între turci şi ruşi”

464
#DobrogeaDigitală – „Armeni de seamă (I)”, de Simion Tavitian:   In Memoriam Garabet Avachian. „Ne-a pregătit pentru viață şi scenă, nefăcând nimănui nici un fel de concesii”

#DobrogeaDigitală – „Armeni de seamă (I)”, de Simion Tavitian: In Memoriam Garabet Avachian. „Ne-a pregătit pentru viață şi scenă, nefăcând nimănui nici un fel de concesii”

1694
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Statul român nu s-a gîndit niciodată să ne facă vreo supărare”, spun lipovenii

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Statul român nu s-a gîndit niciodată să ne facă vreo supărare”, spun lipovenii

1555
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”

1737
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Jandarmii rurali fac legea. Incident cu lună și felinare

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Jandarmii rurali fac legea. Incident cu lună și felinare

1361
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dimitrie Sturdza la Constanța

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dimitrie Sturdza la Constanța

1407
O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

1378
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Turcul fatalist și rodul țarinei dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Turcul fatalist și rodul țarinei dobrogene

706
PRIMELE LUCRĂRI LA CONSTRUCŢIA CANALULUI  DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (1949-1953)

PRIMELE LUCRĂRI LA CONSTRUCŢIA CANALULUI DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (1949-1953)

1728
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Povestea zânelor de mare

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Povestea zânelor de mare

1284
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”

1284
#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța  (1930-1931 și 1931-1932):   Etape din executarea noului local al Liceului „Mircea” (galerie foto)

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Etape din executarea noului local al Liceului „Mircea” (galerie foto)

800
  #DobrogeaDigitală – Constanţa, de Tudor Șoimaru: Manual de seducție, la mare

#DobrogeaDigitală – Constanţa, de Tudor Șoimaru: Manual de seducție, la mare

1337
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Muzăul dobrogean din Hârșova”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Muzăul dobrogean din Hârșova”

1151
#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925):  Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925): Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

1720
Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

1471
#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol:   Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

2268