#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Krikor Pambuccian, mircistul pentru care a cântat Fanfara Regimentului 34 lnfanterie


Considerat drept cel mai mare anatomopatolog al țării, Krikor Pambuccian s-a născut la 20 august 1915 în Adana (Turcia), dar avea să ajungă la Constanța pe când avea 7-8 ani.
Biografia sa, în fapt un articol semnat de Aida Cozîghian-Hulubei, publicat în revista „Ararat”, poate fi lecturată în cuprinsul primului volum al triadei „Armeni de seamă din România”, scris de publicistul dobrogean Simion Tavitian.

„«Mama s-a născut în Adana (Cilicia) - Turcia, tata era din Cezareea - Capadocia. La puțin timp după venirea mea pe lume, tot la Adana, părinții au pornit în refugiu în Siria, Liban, Cipru (Larnaca). In 1924 am ajuns în România, la Constanţa, unde am rămas până în 1936, an în care ne-am stabilit la Bucureşti. Clasele primare le-am făcut la Şcoala Evanghelică Germană. Mi-a plăcut totdeauna să învăţ. Când eram în clasa a VIII-a a Liceului «Mircea cel Bătrân» a venit prof. Dimitrie Gusti, sociolog şi ministru al învățământului. A dorit să afle ce voiau să devină liceenii. Întrebat de ce mă îndrept spre medicină i-am răspuns că vreau să pot alina suferințele oamenilor. Ca elev, am obținut totdeauna premiul I, iar la absolvire am fost sărbătorit în Constanța la Cazino. Când mi-au pus pe cap două coroane (una pentru premiul 1 al clasei a VIII-a şi una ca premiu de onoare al liceului) a cântat pentru mine Fanfara Regimentului 34 lnfanterie. La bacalaureat am fost calificat pe primul loc. Preşedintele comisiei era George Murnu (traducătorul lliadei). În anul acela au dat examen, împreună, elevii celor opt licee din Dobrogea (băieJi şi fete): Constanţa, Tulcea, Silistra, Bazargic, iar eu am reuşit primul. Profesorii mei de liceu erau foarte bine pregătiți profesional şi de o extraordinară moralitate. Deşi eram emigrant şi am fost în competiție cu fii de personalități, nu s-a făcut
vreo diferență de etnie şi s-au recunoscut cinstit meritele fiecăruia. Ca refugiat am găsit în România o ţară ospitalieră, de aceea port o sinceră recunoștință fată de poporul român.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Sunt de felul meu curios şi vreau să ştiu: filosofia, literatura (autorii mei preferați sunt Goethe, Lamartine, Victor Hugo). Mărturisesc că-mi plac romanțele, dar şi muzica clasică, iubesc poezia.
Autorul ales pentru bacalaureat a fost Eminescu. Am de clamat din poeziile lui, iar preşedintele comisiei a avut o deosebită satisfacție şi m-a felicitat: «îmi pare bine că am venit în oraşul lui Ovidiu». In plus, iubesc foarte mult caii. Am fost trei ani medicul unui escadron de cavalerie şi calul m-a salvat de la o moarte sigură.
Lozinca vieții mele a fost un vers din Faust, rostit de corul îngerilor: «Pe acela noi îl mântuim, care veșnic năzuiește pentru ..... binele omenirii». În încheiere pot să spun, fără a face o strictă ierarhizare: am iubit familia, neamul, biserica şi profesia».
Se cuvine să adăugăm la cele spuse de prof. Krikor Pambuccian că a fost ani buni președintele Asociației Studenților Armeni din România, vicepreședinte, în 1945-1994, al Consiliului Eparhial al Bisericii Apostolice armene din România şi, prin hotărârea IPSS Dirayr Mardichian, a fost numit vicepreședinte de Onoare pentru activitatea depusă, a tăcut parte din conducerea Frontului Armeniei şi a Comitetului Democrat Armean.
A fost un membru activ al comunității armene, venind întotdeauna în sprijinul celor care au avut nevoie de sfatul şi ajutorul lui.
A încetat din viaţă cu puţin înainte de a fi împlinit 80 de ani.
Prof. univ. dr. Krikor Pambuccian va rămâne o remarcabilă şi prestigioasă personalitate a medicinei româneşti”.
 

#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1429
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1293
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1537
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1156
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1263
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

970
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1138
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1147
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1543
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1711
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1621
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1566
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2274
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2279
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2087
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1778
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1896
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2528
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2506
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2718