#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța


Mai bine de două decenii, până în martie 2012, P.C. Pr. Avedis Mandalian – absolvent al Academiei Teologice a Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene, ca șef de promoție - a fost părintele paroh al Bisericii Armene a Tomisului și Dunării de Jos, păstorind, cu dăruire și creștinească iubire, armenii așezați la Pontul Euxin și pe malurile bătrânului Danubius.
 

În cel dintâi volum al triadei „Armeni de seamă din România”alcătuit de reputatul publicist constănțean Simion Tavitian, părintele mărturisește ce l-a determinat să devină slujitor al Bisericii Apostolice și al lui Dumnezeu: „Chemarea lăuntrică, crescută în mediul tradiției familiei mele, în care atât bunicul, cât și un unchi, au fost preoți. Apoi, am fost educat, de mic copil, în acest mediu mai deosebit al preoților, în biserică simțindu-mă ca în propria casă și ... alt om. Încă elev fiind am dorit să devin slujitor al lui Dumnezeu.
Părinții mei sunt: mama, din Ardeal, o româncă, tata, născut în Turcia și venit împreună cu familia sa, prin anii '20, în Moldova, la Suceava, unde aproape 50 de ani bunicul meu a păstorit armenii din oraș și așezările înconjurătoare.
În ceea ce mă privește, m-am născut la Mediaș și am urmat liceul la Blaj. Hotărându-mă a urma cursurile Academiei Teologice din Ecimiadzin, am părăsit în 1973 locurile natale, îndreptându-mă spre Armenia. Acolo m-am pregătit în cadrul Academiei Teologice a Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene. Este un loc și o instituție unice, situate nu prea departe de Erevan, capitala statului armean.
Am absolvit, în 1977, ca diacon, firește, pe 14 mai 1978 m-am hirotonisit, era într-o zi de Rusalii, de mâna răposatului Catolicos VAZKEN, primind, cum se procedează în asemenea cazuri, numele de preot - Avedis. După un an de slujire la parohia București, apoi șase ani (1980-1986) la Brăila- Galați- Focșani, în septembrie 1986 am fost transferat la Constanța, ca paroh al Bisericilor Armene ale Tomisului și Dunării de Jos.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


 

Aici, ne străduim, în primul rând, să satisfacem nevoile spirituale, religioase ale credincioșilor acestor parohii și apoi, deloc de neglijat, să rezolvăm problemele laice ale comunității. Înaintea tuturor, însă, sunt datoriile noastre sfinte. Să nu uităm că o mulțime de lucruri le realizezi doar împreună cu unii credincioși, ajutat de consiliul parohial. Înfățișarea de azi a bisericii este rezultatul eforturilor noastre. Biserica a devenit acum un adevărat loc de rugăciune, frumos ornată conform cultului și respectându-se particularitățile arhitecturii armene. Ne mândrim că întreg planul de modificări interioare al bisericii, precum și execuția acesteia, ne aparțin și am considerat de datoria noastră de a o face.
Duminică, 24 noiembrie 2002, va rămâne o dată istorică în viața comunității armene din Constanța. Inalt Prea Sfinția Sa, Arhiepiscopul Dirayr Mardichian, Șeful Eparhiilor arme ne din România și Bulgaria, a oficiat slujba de sfințire a Bisericii Armene din localitate.
Cu prilejul acestui eveniment, pictorul Haig Azarian a donat patru icoane ce reprezintă Nașterea și Învierea Domnului, Sfinții Vartan Mamigonian și Mesrob Maștoţ, realizate cu sprijinul financiar al Manuelei și Harry Tavitian. Icoana de altar, reprezentând pe Maica Domnului, a fost realizată tot de diaconul Haig Azarian, cu sprijinul financiar al familiei Mehtemerian".

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

988
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

954
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

1969
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2130
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2383
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2277
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1879
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1674
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1495
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2503
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2428
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2395
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1965
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1690
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1649
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1221
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3215
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2954
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2188
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2589