#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Suren Kolangian, un autentic istoric al neamului armenesc


Anul acesta, în luna februarie, s-au împlinit 97 de ani de la nașterea marelui istoric și armenolog Suren Kolangian. Continuator al lui H.Dj. Siruni, el a desfășurat o activitate bogată în Armenia, unde s-a stabilit și a lucrat ca cercetător la renumita bibliotecă Madenataran. A fost onorat cu premiul de excelență al Uniunii Armenilor pentru întreaga sa activitate. A decedat pe 12 aprilie 2006 la Los Angeles, unde se stabilise din anul 1989. Ultimul său volum, publicat la Erevan, este o istorie a armenilor din Suceava.
În cel dintâi volum al triadei Armeni de seamă din România”, reputatul publicist constănțean Simion Tavitian îi evocă complexa biografie.


„Descendent al generației de intelectuali armeni din România, profund cunoscător al istoriei armenilor de pe aceste meleaguri, şi-a consacrat întreaga viață studiilor de armenologie şi cercetării trecutului armenilor din România.
S-a născut în februarie 1923. Studiile primare le urmează la şcoala armeană Misakian-Kasimian din București apoi liceul Ia cunoscutul colegiu «Dimitrie Cantemir» din Capitală.
Într-un amplu articol publicat în «Ararat» cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la naştere, publicistul Edvard Jeamgocian, evocă viața şi personalitatea istoricului şi armenologului Suren Kolangian, spunând: «Avid după cărți şi cultură, Biblioteca Armeană din Bucureşti l-a atras încă din anii de școală. Între anii 1939-1944 el activează în cadrul Bibliotecii Centrale Armene, la început ca ajutor a lui Siruni în activitatea de zi cu zi, iar apoi, după construirea noului local al «Casei de Cultură Armeană» (donaţia Hovsep şi Victoria Dudian) este numit, tot de Siruni, membru în comitetul bibliotecii,
încredințându-i-se responsabilitatea secției de istorie.
După ce la 28 decembrie 1944 Siruni, împreună cu un grup de 20 de intelectuali armeni a fost deportat în Siberia, Suren Kolagian a continuat munca lui, creând comitetul bibliotecii i cercul de autoinstruire a tineretului armean. în decembrie 1945 el organizează, pentru prima oară în București, comemorarea a 5 ani de la moartea tragică a marelui savant român, istoric, armenolog și prieten al armenilor, Nicolae Iorga. La acest simpozion, Vazken Vartabed Balgian şi doctor Aram Salpi, care prezidau serbarea comemorativă, şi-au exprimat mulțumirea faţă de organizatorul serbării şi l-au primit pe Kolangian ca membru în comitetul Casei de Cultură. (...)
În anul 1948, el efectuează o vizită de studii, oprindu-se în toate centrele armeneşti din țară. Cu această ocazie scotocește arhivele bisericilor, descifrează inscripțiile de pe pisaniile funerare şi copiază actele, manuscrisele şi hrisoavele referitoare la armenii din România. (...)
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF



Cu prilejul unei vizite la Erevan, în anul1973, l-am reîntâlnit pe Suren Kalangian la cunoscutul Institut de manuscrise armeneşti Matenadaran unde îşi desfășura activitatea. Cu amabilitatea-i cunoscută m-a călăuzit îndeaproape printre manuscrise din domeniul istoriei, filozofiei, matematicii, medicinei, literaturii, oprindu-mă în fața unor opere inedite aparținând lui Euclid, lui Aristotel şi altor mari învățați greci, bizantini şi sirieni, care nu se mai păstrează, după scurgerea veacurilor, decât aici, la Matenadaran, în traducere armeană efectuată prin secolul al V-lea.
Datorită lui Suren Kolangian am avut fericita ocazie să privesc uluit «cartea uriaş», pentru transcrierea căreia Vartan din Muşa folosit, cu aproape opt veacuri în urmă, 607 pielicele de viţel, cântărind în total 32 de kilograme, calendarul minuscul întocmit de Oksengo şi Feodosii, în 1434. Înaltă de patru centimetri, lată de doi şi ceva mai groasă de doi centimetri, cartea cuprinde datele tuturor sărbătorilor cultului armeano-gregorian, cântărește doar nouăsprezece grame.
Suren Kolangian rămâne un mare istoric al neamului nostru şi oriunde s-a aflat nu a încetat o clipă să iubească nația din care îşi trage seva de autentic armean.
A încetat din viață la 12 aprilie 2006.


Sursa foto: araratonline.com


#citește mai departe în „Armeni de seamă din România


#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.




DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

1019
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

996
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

977
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

1922
Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

1700
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

1629
#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian:   Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian: Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

2469
Așezările dobrogene după anul 1878

Așezările dobrogene după anul 1878

1919
#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927\

#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927", ediția VII: Cei dintâi apostoli ai Dobrogei

1755
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

1707
#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

2149
Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

1952
#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea:   Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea: Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

1956
#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

1716
 #citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

#citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

2076
#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

1744
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

1512
#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)

#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)

2579
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Tulcea, tărâmul unor descoperiri uimitoare

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Tulcea, tărâmul unor descoperiri uimitoare

1533
Dobrogea în anul 1925 (III) - Patrimoniu și viață economică

Dobrogea în anul 1925 (III) - Patrimoniu și viață economică

1425