#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Varujan Cozîghian, personalitate de marcă a vieții muzicale românești


Paralel cu activitatea sa de concert-maestru, Varujan Cozîghian a desfășurat o activitate susținută ca solist cu orchestre românești și europene, dar și numeroase recitaluri camerale, având ca partener pe soția sa, pianista Florina Cozîghian.





În primul volum al triadei Armeni de seamă din România”, publicistul Simion Tavitian se oprește asupra biografiei unui alt absolvent de prestigiu al liceului „Mircea”.
 

„S-a născut la Constanța. Părinții, Araxi și Avedis, erau respectați și apreciați de comunitatea armeană, în cadrul căreia desfășurau o bogată activitate socio-culturală. Încă elev de liceu, Varujan Cozîghian ia parte activă la mișcarea artistică, participând la spectacole pe care Comitetul Democrat Armean le organiza pentru membrii comunității, cât și pentru cetățenii Constantei și oaspeții litoralului românesc al Mării Negre.
După absolvirea Liceului «Mircea cel Bătrân» se înscrie la Conservatorul «Ciprian Porumbescu» din București, clasa prof. Garbis Avachian, de la care a luat lecții de vioară.
Într-un articol publicat în Ararat, sora violonistului, Aida Cozîghian, povestește: «La șapte ani a început să studieze mandolina și, peste doi ani, vioara. A învățat mai întâi cu profesorul Manuelian, apoi cu Aurel Alexandrescu.


Momentul esențial care a determinat evoluția viitoare a lui Varujan a fost cel al întâlnirii cu profesorul Garbis Avachian. Ascultat și apreciat de acesta. Numele lui l-a însoțit întotdeauna pe cel al lui Varujan și, în articolele vremii, superlativele nu mai conteneau. El era maestrul care grefase pe predispozițiile native ale studentului său «o excelentă școală - metodică serioasă, consecventă» (Mihai Rădulescu). Având «... un excelent pedagog și îndrumător în profesorul G. Avachian», criticul Viorel Cosma își exprima convingerea că «... tânărul violonist va ajunge în scurt timp un nume de rezonanță internațională».


Pagini elogioase despre tânărul interpret au scris J.V. Pandelescu, Edgar Elian, L.T. Teclu, Mihai Rădulescu, Viorel Cosma, Radu Gheciu, Eugen Pricopie, Alfred Hoffman, Dumitru Avachian, Petre Codreanu și alții.
Student fiind, s-a remarcat la concursurile tinerilor soliști din anii 1955-1956-1957 undei s-a conferit premiul I. J. V. Pandelescu nota în acea perioadă: «El lucrează neobosit între 8 și 10 ore pe zi, sub îndrumarea profesorului său, G. Avachian. Violonist deosebit de talentat, V. Cozîghian are o mare ușurință a execuției. Trăsătura sa de arcuș este sigură și energică, tonul curat și just, frazarea elegantă".


DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Anul 1954 a fost unul deosebit, deoarece, la 31 martie, a susținut la Ateneu primul lui concert, interpretând, sub bagheta dirijorului Mircea Basarab, «Simfonia spaniolă» de E. Lalo. Nu avea decât 18 ani și nu știa că Ateneul urma să devină casa lui spirituală. Ani de-a rândul a participat la diferite festivaluri și concursuri internaționale, fiind răsplătit cu titluri și premii: premiul IV la Festivalul internațional al tineretului și studenților de la Varșovia (1955); premiul II și medalia de argint la Moscova (1957); Laureat al Concursului «Ceaikovski» (1958); premiul II la primul Concurs Internațional «George Enescu» (1958) și premiul III de interpretare a Sonatei a II-a de George Enescu; Laureat al Festivalului «George Enescu» (1964), distins cu medalie și premiul special «Rugiero Ricci» la Concursul internațional de la Geneva (1965).


«Emoționant să te pregătești pentru asemenea competiții. Am căpătat experiență», mărturisea Varujan Cozîghian într-un interviu.
În 1959 este numit prim concert-maestru la Filarmonica «George Enescu» din București. De atunci, activitatea de solist s-a împletit cu cea de animator al partidei violoniștilor la stânga dirijorului. Stabilit în Spania, ca prim concert-maestru la Orchestra din Bilbao, obține succese remarcabile, continuă recitalurile și concertele în toată lumea.
La 3 mai 1994 este invitatul Filarmonicii bucureștene. Concertele de la Ateneul Român au avut o dublă semnificație: Varujan Cozîghian revenea în țară după 12 ani de absență și în al doilea rând, aceste concerte coincideau cu împlinirea a 40 de ani de activitate artistică a violonistului, din care «mai mult de jumătate – spune Varujan Cozîghian în interviul acordat Anei Maria Orezi - în calitate de concert-maestru al primei orchestre a țării». Cu acest prilej, violonistul Cozîghian a ținut ca la acest eveniment din cariera sa să interpreteze lucrarea cu care a debutat cu patru decenii în urmă, și anume Simfonia spaniolă pentru vioară și orchestră de Edouard Lalo”.



Sursa foto: araratonline.com


#citește mai departe în „Armeni de seamă din România


#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Lucruri mai puțin știute despre marele filosof român Vasile Conta
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

412
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

809
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

871
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1168
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1254
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1947
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1642
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1299
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

999
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1161
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1750
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1589
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2299
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2301
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103