#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Amintiri despre inventatorul Gheorghe Manea, povestite de savantul constănţean Garabet Kumbetlian


Publicistul Simion Tavitian reuşeşte în volumul Armeni sub cupola Academiei Române să retraseze traiectele unor destine, să recompună din piese de viaţă aparent neînsemnate dominantele unor vremuri revolute sau să creioneze o proiecţie insolită asupra locului şi contribuţiei semenilor armeni de-a lungul unor timpuri, de ieri şi de azi.





Membru corespondent al Academiei Române din anul 1963, Gheorghe Manea s-a remarcat ca om de ştiinţă, inventator, profesor universitar care şi-a dedicat întreaga activitate construcţiilor de maşini, formând peste 40 de serii de specialişti. Sub îndrumarea lui s-au efectuat numeroase teze de doctorat, recunoscute ca originale.


„1904 - Pe 8 aprilie, în zodia Berbecului, se naşte, într-o veche familie armenească din Râmnicu Sărat, Gheorghe Manea, al doilea copil al lui Cristea, de profesie jurist-avocat şi al Elenei, născută Ciuntu.
1911-1915- Urmează cursul primar în Râmnicu Sărat.


1915-1922- Elev la Liceul «Internat» (astăzi, «Costache Negruzzi») din Iaşi. Este premiat în tot timpul şcolii. În această perioadă, România trece prin calvarul primului război mondial. Absolvă clasele a VII-a şi a VIII-a în acelaşi an, fiind totodată şi şef de promoţie. Obţine diploma de bacalaureat pe 2 noiembrie 1922.
1923-1928 - Beneficiind de un ajutor valutar din partea Comunităţii Armene, studiază la Școala Politehnică din Berlin - Charlottenburg, Facultatea Construcţii de Maşini.


În cadrul anului de practică în producţie, lucrează la atelierele pentru practicanţi ale firmei „Siemens-Schuckert" din Berlin, la Fabrica de locomotive şi turbine cu abur „Borsig" din Berlin - Tegel, la Fabrica de motoare Diesel „Deutz" din Koln şi la Fabrica de pinioane „Otto Doring" din Berlin. Obţine diploma de inginer mecanic pe 14 mai 1928.


Are dificultăţi financiare, care-l împiedică să se înscrie la doctorantură. Urmează un curs de sudură autogenă şi electrică, organizat pentru ingineri de VDI, împreună cu Uniunea Tehnicienilor Sudori din Germania.


1929 - Moare tatăl lui (care fusese membru al Partidului Conservator al lui Take Ionescu - n. n). Obţine o bursă parţială pentru continuarea studiilor, din partea Statului român. Se împrumută pentru restul de bani, pe care-i va restitui la întoarcerea în ţară. Reia activitatea de cercetare, la aceeaşi Politehnică, prin doctorantură, într-un domeniu în care lucrase înainte de a deveni inginer.


La sfârşitul lui 1931, finalizează teza de doctorat cu titlul «Determinarea variaţiei vitezelor şi presiunilor, de-a lungul paletelor de formă oarecare, ale unui rotor de turbină fără celule», condus de celebrul prof. dr. ing. H. Fottinger, inventatorul cuplajelor hidrodinamice, şi privatdocentul dr. ing. F. Weinig.


În 1932, obţine titlul de Doctor în Inginerie Mecanică, cu calificativul «Foarte bine». Prioritatea studiilor teoretice legate de obţinerea unor soluţii analitice pentru o reţea de proflle de grosime finită îi este recunoscută şi peste 32 de ani, într-o monografie de prestigiu publicată la Universitatea din Princeton, tradusă şi în limba rusă. (...)
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA îN FORMAT PDF!


Fostul student al prof. Gheorghe C. Manea, prof. univ.dr.ing. G. Kumbetlian, membru al Academiei de Știinte Tehnice din România, mi-a împărtăşit impresiile sale despre fostul său dascăl: «L-am cunoscut pe profesorul Manea începând cu semestrul I (V) al anului III, Facultatea de Mecanică a Politehnicii Bucureşti, în anul universitar 1956/1957, la cursul de Organe de Maşini: care se încheia cu două examene. La primul examen (din 10 ianuarie 1957) am obţinut «foarte bine», iar la al doilea (din 9 iunie 1957) într-o sesiune cu şapte examene, în perioada 27 mai-25 iunie, numai «bine».


Examenul dura de la ora 9 (dimineaţa) la ora 21 (seara) şi studentul era «plimbat» prin toată materia. Biletul de examen era un pretext şi un punct de pornire a discuţiei. Cursul profesorului era superb. Eu l-am cunoscut când avea vârsta de 52 de ani. Avea deja un «Parkinson» vizibil, dar care nu-l împiedica să scrie şi să deseneze la tablă schiţele şi desenele complicate care ilustrează un curs de «Organe de maşini».
Era un exponent ilustru al şcolii germane de inginerie, din toate punctele de vedere: ţinută fizică şi morală, înalt profesionalism, rigoare ştiinţifică, cultură tehnică şi generală, eleganţă în expunere, claritate în discurs şi coerenţă în gândire.


Vizitându-l odată pe marele inginer Suren Cedighian acasă, în blocul din intersecţia bulevardului Ana lpătescu (pe atunci) cu strada Batiştei, în plin centrul capitalei, l-am întâlnit pe profesorul Manea la parterul blocului, l-am salutat respectuos. Mi-a răspuns la fel de respectuos, ca şi când aş fi fost o mare personalitate cunoscută.


l-am relatat întâmplarea lui Suren Cedighian, care mi-a spus că profesorul locuieşte la etajul V al blocului (ing. Cedighian locuia la etajul VII). Soţia profesorului avea acolo un cabinet de cosmetică. Cu acelaşi prilej, inginerul Cedighian mi-a spus că profesorul Manea este armean. A fost o surpriză totală şi plăcută. De atunci m-am simţit mai apropiat de profesor şi teama tipic studenţească faţă de el a dispărut subit.
Nu l-am mai văzut după absolvirea facultăţii. Drumurile noastre s-au despărţit, dar nu-l voi uita niciodată. Mai am şi astăzi în bibliotecă cele două volume ale cursului său de Organe de maşini. Este un model de carte
tehnică»".


Omul de ştiinţă Gheorghe Manea a încetat din viaţă la 3 ianuarie 1978, după o intensă suferinţă.


#citeşte mai departe în Armeni sub cupola Academiei Române
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto:Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Spiru Haret, cel dintâi astronom român

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Groaza de a fi văzut mort a primului mare critic modern al literaturii române, Garabet Ibrăileanu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tragicul sfârşit al întemeietorului şcolii economice româneşti - Virgil Madgearu
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

1042
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

1125
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

1978
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1756
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1634
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1457
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2486
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2285
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2370
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1860
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1676
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1614
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

857
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3195
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2922
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2182
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2577
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

2210
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

2157
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

2143