#DobrogeaDigitală: Aurel Manolache, un deceniu de când s-a stins din viață - „Pentru leneşi, indolenţi, chiulangii, alcoolici, impertinenţi, a fost un conducător incomod”


În istoria comunităţii culturale constănţene, Aurel Manolache a fost şi va rămâne o „bornă” a seriozităţii şi curajului, un model de profesionist dedicat vieţii artistice de la malul mării până la identificare.
 

 
Pe 9 martie 2010, directorul fondator al Teatrului „Fantasio”, compozitorul şi dirijorul Aurel Manolache, în vârstă de 78 de ani, se stingea din viaţă, la Galaţi, ca urmare a unui infarct, lăsând în urmă fapte memorabile, esenţiale pentru istoria culturală a urbei tomitane.
 
Pentru că avem datoria morală să-i respectăm şi să-i preţuim memoria şi activitatea, cotidianul ZIUA de Constanţa îi acorda post-mortem, în cadrul memorabilului eveniment din data de 12 iunie 2018, sugestiv intitulat #RespectTeatruMedalia „Jean Ionescu”.
Născut la Galaţi, pe 5 octombrie 1931, compozitorul Aurel Manolache, la fel ca fratele său, actorul Gelu Manolache, s-a stabilit şi a creat la Constanţa, fiind considerat „părintele spiritual“ al Teatrului de revistă „Fantasio“ (director şi dirijor), desfiinţat în vara lui 2004, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Constanţa.
 
Datorită perseverenţei secretarului literar-artistic Jean Badea, generaţiile viitoare pot cunoaşte biografiile celor care au marcat devenirea culturală a Constanţei prin intermediul cărţilor sale, pe care le puteţi lectura în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa.
 
Astăzi ne-am oprit asupra unui fragment din cartea „Dulcea povară”care a văzut lumina tiparului în anul 2017 datorită cotidianului ZIUA de Constanţa şi în care regăsim biografia compozitorului şi managerului Aurel Manolache:
 

„Se pare că talentul, arta sau ştiinţa de a conduce un colectiv de oameni, de a fi un manager autentic nu se învaţă, oricâte şcoli ai urma, oricâte diplome şi titluri ai colecţiona în vederea unui CV cât mai impresionant. La Piatra Neamţ a condus Teatrul Tineretului, imprimându-i o strălucire pe care acea instituţie n-a mai cunoscut-o sub alte directorate, un domn Ion Coman, rară studii superioare, dar cu o patimă mistuitoare pentru teatru şi cu harul rar de a cârmui.
 
Oleg Danovski a fost un autodidact îndârjit, neşcolit, căruia nu i-a folosit vreun hrisov academic pentru a înfiinţa şi a conduce singurul teatru de balet din ţara noastră. Emil Boroghină, un actor «de pluton», a fost, în schimb, un director-manager excepţional al Teatrului Naţional din Craiova.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Exemplele se pot opri aici, dar nu înainte de a-l numi şi pe Aurel Manolache, care, de la 19 ani, a fost director (sau şef, dacă sună mai bine pe obiceiul nostru balcanic ... ) de orchestră, ansamblu (la Galaţi), secţie, teatru, agenţie de impresariat, festivaluri naţionale (la Constanţa). S-a născut cu acest «dar», pe care a ştiut să-l întreţină cu o forţă de muncă neobişnuită. Pentru leneşi, indolenţi, chiulangii, alcoolici, impertinenţi, a fost un conducător incomod, rău, hain, feroce ... , dar n-a desfăcut niciunui salariat contractul de muncă, chiar dacă se afla în culpă gravă. Îl ameninţa, îl certa, îi mai reducea, de ochii forurilor tutelare, câte o gradaţie din salariu pe o lună, dar niciodată n-a respectat rigorile codului muncii până la ultima, capitala menţiune.
 
A avut forţa morală de a nu se răzbuna, după 12 ani, pe unii dintre cei care l-au izgonit din teatru. Cred că şi-a iubit subalternii, dar nu era capabil să-şi exprime pe faţă, deschis, afecţiunea, aşa cum sunt bărbaţii care îşi sărută copiii când dorm, pe furiş. În acelaşi timp, îl suspectez de o mută timiditate, pe care şi-o ascundea sub masca unui «Titi Duru'» înfricoşător. Când cineva îl ataca brutal, se bloca, evita să intre în schimbul de replici indolente, se retrăgea şi, în cel mai bun caz, îi răspundea în scris la ... gazeta de perete”.

 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală In memoriam Aurel Manolache, fondator de instituţii şi important om de cultură constănţean

#citeşteDobrogea Amintiri dragi despre Aurel Manolache, la nouă ani de la dispariţie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

953
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

938
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

924
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

1914
Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

1697
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

1623
#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian:   Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian: Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

2462
Așezările dobrogene după anul 1878

Așezările dobrogene după anul 1878

1919
#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927\

#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927", ediția VII: Cei dintâi apostoli ai Dobrogei

1755
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

1706
#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

2149
Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

1952
#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea:   Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea: Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

1956
#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

1716
 #citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

#citeșteDobrogea: „Ce mult te-am iubit”, Mitică Lupu!

2076
#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

#DobrogeaDigitală – „Ovidiu la Pontul Euxin” de Adrian Rădulescu: Statuia lui Ovidiu – un simbol de for și o podoabă citadină (galerie foto)

1744
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

1512
#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)

#citeșteDobrogea: Ramazan Bayram (24-26 mai 2020)

2578
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Tulcea, tărâmul unor descoperiri uimitoare

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Tulcea, tărâmul unor descoperiri uimitoare

1533
Dobrogea în anul 1925 (III) - Patrimoniu și viață economică

Dobrogea în anul 1925 (III) - Patrimoniu și viață economică

1425