#DobrogeaDigitală: „Azi Dobrogea a fost în sărbătoare”

• Locuitorii Dobrogei, cu mic şi mare, au ţinut să facă o primire triumfală Înţeleptului Suveran

 
Dupa 25 de ani de la revenirea Dobrogei sub administrație românească, regele Carol I, însoțit de regina Elisabeta, principele Ferdinand, principesa Maria și principele Carol, făceau o incursiune în provincia transdunăreană, după o croazieră pe Dunăre.

Regele Carol I intuise încă de la începutul domniei sale însemnătatea majoră a provinciei dintre Dunăre și Marea Neagră, atribuindu-i vestita sintagmă de „plămân al României” și preocupându-se cu prioritate de investițiile strategice care să lege ținutul de restul țării și să asigure României deschiderea spre lume.



Pe 2 mai 1904, vaporul regal acosta la Tulcea, iar întreg orașul era în sărbătoare, feeric pavoazat. Augusta familie vizita Catedrala și Monumentul, în entuziasmul frenetic al mulțimii. Poporul era curios să-și vadă suveranul și să fie parte din această zi memorabilă.

Reflectată în toată presa românească, vizita familei regale de la începutul lunii mai 1904 a făcut să curgă valuri de cerneală. Iată reprodus, mai jos, un fragment regăsit în periodicul "Dobrogea" (V, nr. 123, 5 mai 1904), indexat în volumul  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 

„Spre Monument.
De la catedrală, în aceiaşi ordine, cortegiul regal a pornit spre Monumentul Comemorativ al reanexărei de pe colnicul "Hora-tepe". La fie-care pas, mii de oameni aclamau pe Suverani, de la ferestre şi de pe balcoane se agitau batiste şi se aruncau numeroase buchete de flori.
La întretăierea stradelor Carol şi Elisabeta, pe ambele trotuare, se aflau primarii comunelor din judeţ în frunte cu d. Romaşcu, purtînd toţi eşarfe, cum şi un însemnat număr de persoane aparţinînd diferitelor delegaţiuni din judeţ, cari nu mai conteneau cu aclamările. Cînd cortegiul regal ajunse în faţa statuei lui Mircea, mulţimea văzu la una din ferestrele palatului pe d. Luca Ionescu, care privea impozantul tablou. Atunci pe feţele tuturor se zugrăvi mîhnirea că nu se află în fruntea lor şi acela care cu atîta zel şi pricepere conduce destinele acestui judeţ, spre a se bucura de rodul administraţiei sale.
Pe ambele părţi ale căei Gloriei, se aflau înşiraţi soldaţii reg. 33, la spatele cărora se aflau îngrămădite mii de persoane cari aclamau pe Suverani. În dreptul bisericei lipoveneşti, în mijlocul uralelor generale, populaţiunea eşi înaintea Suveranilor cu pîine şi sare.
În mijlocul poporului.
Cu toate dispoziţiunile luate ca numai Familia Regală să urce colnicul, totuşi poporul, în marea dragoste către Suverani, rupse cordonul de sergenţi, şi urmă fără nici o ordine pe Auguştii oaspeţi. Era frumos, înălţător, să vezi pe Rege cu întreaga Sa Familie, în mijlocul poporului, cari în urale şi vii aclamaţiuni conduse Familia Regală pînă în vîrful colnicului. Aci, în faţa măreţului monument, Regele privi pe viteazul dorobanţ, care părea înviorat şi el la vederea Marelui Căpitan, şi de sigur în mintea Sa apăru sfişiitorul tablou al eroicelor lupte de pe coamele Balcanilor.
Cu multă admiraţiune Familia Regală privi pe viteazul dorobanţ şi vulturul, care par'că stătea gata să pornească în depărtări spunînd lumei întregi vitejia armatei romîne a Marelui ei Căpitan şi bunătatea de suflet a Reginei poete, muma providenţială a eroilor răniţi de la Plevna şi Smîrdan.
M.S. Regie vădit impresionat, îşi readuse aminte de acum 25 ani, cînd a pus bazele acestui monu­ment, dînd oarecari explicaţiuni Micului Principe Carol care se interesa în mod viu despre modul executărei acestui monument.
În tot acest timp, poporul înconjura cu multă evlavie şi devotament pe Suveran I. Cu această ocazie M.S. a bine-voit a permite să se ia mai multe fotografii. Fotografii îşi îndreptară aparatele şi în entuziasmul general însăşi A.S.R. Principesa Maria fotografie monumentul.
Neştearsă va rămîne în inima poporului, care cu atîta devotament a înconjurat pe Suverani, această măreaţă zi; fericiţi Suveranii cari se bizuie cu atîta încredere pe devotamentul poporului ! Pe faţa ilustrului bărbat de stat d. Dim. Sturdza, a luminatului septuagenar se vedea zugrăvită marea mulţumire sufletească produsă de caldul entuziasm ce învăluia la un loc pe Regele şi poporul Său.
Scoborînd de pe colnicul "Hora" cortegiul regal a fost întîmpinat cu urale nesfirşite de către popor şi persoanele cari luaseră loc în tribuna oficială, în timp ce corul Catedralei intonă imnul "Trăiască Regele".
Ajungînd în dreptul bisericei lipoveneşti, o delegaţiune de lipoveni, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare au prezentat din nou pîine şi sare M.S. Reginei, iar întreaga Familie Regală a descins din trăsură şi s'au dus în biserică unde s'au făcut rugăciuni ocazionale, pe cînd Suveranii sărutau icoanele.
După aceasta în strigătele de bucurie ale mulţimei, Familia Regală a fost condusă la trăsuri, urmînd calea la debarcader.
În urmă luîndu-și bun rămas, Familia Regală a luat loc pe yacht, în mijlocul strigătelor entuziaste ale populaţiunei. La orele 12, "Orientul" se deprinse de ponton şi urmat de vasele cari îl escortau îşi luă drumul spre Sulina, pe cînd de pe maluri, mulţimea aclama frenetic, pînă cînd cortegiul se perdu vederilor.”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 124 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima  BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: ICEM Tulcea


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Cu alcătuirea de astăzi, Ţara nu poate merge mai departe...”
 
#DobrogeaDigitală: „De la streini nimic nu putem aştepta în bine pentru neamul nostru”