#DobrogeaDigitală: Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța 1928 - „Înființarea și organizarea oboarelor în Dobrogea“

 

• Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța 1928 ne prezintă, printre altele, și istoricul oboarelor din regiune. Aflăm parcursul acestora de la 1760 până la 1928. 

Primul obor s-a înființat la Medgidia, în jurul anului 1760, la ordinul Sultanului Mahmud I, care ceruse și construirea unor barăci speciale pentru târg. Aici se vindeau vite, unelte agricole, căruțe. Medgidia era locul oportun pentu acesta, datorită infrastructurii. Cei din Cernavodă puteau ajunge la obor prin canalul navigabil Carasu.



Târgul de la Medgidia era cel mai mare și mai important obor. În anul 1928 încă funcționa în lunile iunie și octombrie.
 
Târgul era atât de important, încât Tribunalele Comerciale își mutat temporar sediile la Medgidia, pentru a judeca eventualele procese dintre comercianți.
 
Un alt târg se afla la Hârșova, desfășurându-se în luna septembrie. Profitul târgului nu era îndeajuns de mare pentru a fi un obor, în cele din urmă fiind transformat în petrecere populară.
 
Odată cu venirea autorităților române în Dobrogea și înființarea Camerei de Comerț, alte târguri aveau să ia naștere. Astfel, într-o ședință a Camerei, s-a decis că două târguri speciale erau vitale. Unul pentru comerțul cu lână și unul pentru comerțul cu animale. Ambele târguri aveau drept obiectiv atragerea cumpărătorilor din Europa.
 
Extras din procesul verbal al ședinței Camerei de Comerț din 13 septembrie 1880:
 

 „Cel dintâiu bâlci să dureze dela 1–15 Mai și să poarte numele de «Bâlciul lânurilor brute» deoarece în această provincie comerțul constă din două articole principale: productele agricole și provenienţa din economia vitelor. Pe lângă aceasta apoi este în general cunoscut că în Europa se dă mare preferință lânurilor din Dobrogea numite «Tigae» și cu cât timpul înaintează cu atât acest product devine de mai bună calitate și mai abondent prin înmulțirea vitelor.
 
Astfel fiind dacă se va înfiinţa un bâlci special, se speră că fabricanții din Europa vor veni aci şi vor cumpăra lânurile direct dela întâia mână, în care caz proprietari acestor producte vor avea mari avantaje, pentru că pe o parte nu vor fi speculaţi prin tranzacțiuni din mână în mână, iar pe de altă producătorul se va pune în cunostinţă eu pieţele Europei şi-şi va crea credite în caz când ar voi a trage alte mărfuri de acolo necesare localităței.
 
Al doilea bâlci să dureze dela 1–15 Septembrie, în care economii vitelor să expue vinderei direct către comercianții din Constantinopol ce probabilimente vor veni la bâlciu, produsul laptelui precum şi berbecii și aşa în intervalul acestor două bâlciuri vor avea a trage mare beneficii atât producătorii din Dobrogea şi România cât şi comercianții locali, pentru că de și bâlciurile vor avea denumire specială totuși se vor putea expune vinderei ori ce specie de mărfuri indigene și străine precum şi vite.
 
Mai este de notat încă, că comercianții streini ne vor aduce şi desface direct articolele de marfă de care localitatea are indispensabilă trebuință dar le plăteşte îndoit de scump când se comisionează prin alţii.“

 
În cele din urmă, în 1928, în urma eforturilor Camerei de Comerț, existau 14 târguri.
 
Acestea se aflau la: Caraomer (Negru Vodă), Constanța, Cernavodă, Cobadin, Cogealac, Hamangia (Baia), Hârşova, Mangalia, Mârleanu (Dunăreni), Medgidia, Murfatlar, Oltina, Rasova, Topalu.
 
Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de Ieri și de Azi Ziua de Constanța
 
Sursă de documentare: Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța 1928

Citește și:

Începuturile Camerei de Comerț Constanța