#DobrogeaDigitală: Ce a cerut un oficial turc în privința unor imobile - „Uă pretențiune turcească“

În desen este ilustrat portul Kustange în 1856.

Un articol intitulat „Uă pretențiune turcească“ din publicația „România Trans-Dunăreană“ din anul 1881 cuprins în volumul I al cărții „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ semnată de istoricul Stoica Lascu, ne prezintă doleanțele unui oficial turc asupra unor imobile din Dobrogea. Textul ilustrează revendicările acestuia care au provocat atât confuzie cât și o serie de probleme autorităților române.
 
„Citim în ziarul România Trans-Dunăreană, care apare la Tulcea, că onorabilul Nusret-paşa' adjutantul Majestăţăi Sale Sultanului, încă de la ocuparea Dobrogei de către România, a trimes pe Omer Effendi ca împuternicit pentru a face se valoreze înaintea administraţiei române din Dobrogea, drepturile sele asupra unor imobile.
Administraţia refusă recunoşterea acelor drepturi şi concediă pe împuternicit sfătuindu-l a se adresa tribunalelor.
Nusret-paşa se adresă atunci ministeriului nostru de esterne, şi acesta recomandă afacerea din nou prefecturei, care erăşi nu dădu-se nici un resultat positiv cererei. Acum ense Nusret-paşa a presentat actele sele de proprietate comisiunei instituite pentru verificarea titlurilor în Dobrogea.
Onorata administraţiune a domenielor Statului cere din nou prefecturei ai comunica sciinţele ce ar poseda asupra validităţii pretenţiunelor lui Nusret-paşa.“
 
Interesant este că trimisul Sultanului nu cerea un singur imobil, ci mult mai multe. Unele dintre ele erau de o importanță deosebită, spre exemplu Palatul Administrativ.  
 
„Nusret-paşa cere între altele şi
1). Palatul administrativ din Tulcea.
2). Casarma infanteriei.
3). Palatul în care locueşte prefectul.
4). Casa cea mare în care se află spitalul comunal şi judecian.
5). Mai multe magazii în piatră.
6). Mai multe pieţe din oraş şi terenuri.

Cu alte cuvinte tot ce Statul român a ocupat ca proprietate a Statului otoman, şi tot ce comuna poseda . ca proprietate sa, Nusret-paşa pretinde a fi ale sale. Autorităţile nostre civile, comunale şi militare sunt înspăimântate ! Pâne vor găsi noi încăperi vor fi nevoite a locui supt cer senin, şi tocmai în dilele Babei !?

( "România Trans-Dunăreană", II, martie 1881: I )“
 
Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de Ieri și de Azi ZIUA de Constanța
 
Sursă de documentare: „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ de Stoica Lascu

Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
Turist în Constanța interbelică – „Constanţa a fost apreciată ca fiind cea mai importantă localitate balneară de pe litoralul românesc“