08 Jan, 2021 00:00
2683
„Înainte de a fi prea târziu, MEdC ar trebui să intre, de acum pe făgaşul natural al menirii sale şi să înceapă să redreseze cu mijloacele pe care le are la îndemână acest sector vital al României. Altfel, nu va mai avea interlocutori de performanţă, chiar dacă vor exista fonduri şi reintrarea, dacă se va dori, a României în clubul select al intelectualităţii ştlinţifice europene, va suferi o amânare de cel puţin una sau două generaţii.
Spiritul de fair play, ca fost sportiv de performanţă al d-lui ministru Valeca, încă tânăr, ar da o şansă acestei acţiuni de începere a evaluării şi reformării cu adevărat a Universităţii şi cercetării româneşti după criterii UNICE, standardizate, verificate internaţional (aşa cum au făcut deja toate ţările din jurul nostru) şi nu după criterii parohiale, de partid sau personale cum se practică astăzi şi care au condus la situaţia intolerabilă în care am ajuns, condamnaţi ireversibil la sărăcie cronică şi sclavie tehnologică fiindcă ne-am raportat mereu la «realităţile româneşti».
Mulţi universitari şi cercetători de bună credinţă îşi pun ultima speranţă numai în Europa, fiindcă odată admişi în structurile ei, aceasta va face ordine şi în curtea noastră.
O mare parte a universitarilor valoroşi, dar şi a celor mai puţini dotaţi, fac compromisuri pentru a nu supăra pe cei din jur. Dorinţa lor, şi nu numai a lor, este ca ei să se simtă bine, să poată obţine un grant cât de mic, să poată pleca pe banii acestuia în străinătate, să aibe un post de conducere cu ceva avantaje şi, să ... nu îi întrebe nimeni de rezultate. Aceştia ar trebui să citească articolul lui Mircea Eliade, De ce sunt intelectualii laşi? publicat iniţial în revista Criterion, nr. 2, 1934 şi republicat de revista pe Internet Asymetria, nr. 3, din ianuarie 2002, ale cărui idei sunt actuale şi astăzi.
Ar trebui ca cea de a IV-a Conferinţă Naţională a Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior să constituie un început al redresării Universităţii şi cercetării româneşti în perspectiva integrării noastre în NATO şi UE. În jurul unei mese rotunde, să fie invitaţi profesionişti atestaţi, de toate orientările, toţi cei care au de spus ceva, pot şi doresc să pună umărul la efortul de evaluare a şcolii româneşti. Nu trebuie uitaţi tinerii şi cei grupaţi deja în jurul revistei Ad Astra. Iar concluziile rezultate din ideile şi sugestiile participanţilor, să fie mediatizate pentru a nu fi ulterior uitate sau ignorate, aşa cum demonstrează «realitatea românească».
Este evident că imobilismul este contraperformant şi caracterizează gerontocraţia universitară românească ce ocupă 98% din funcţiile comitetelor de decizie la toate nivelele şi îşi împarte nestingherită de nimeni şi nimic funcţii, fonduri etc. Rădăcinile ei colaboraţioniste cu structuri securiste şi nomenclaturiste înainte şi după 1989, sunt binecunoscute şi de aceea trebuie să părăsească scena, să o cedeze tinerilor străluciți care altfel ne părăsesc ţara. Dacă dorim o modernizare a şcolii româneşti.
Dacă ....”
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: