27 May, 2020 00:00
5324
„Construcţia canalului fluvial de navigaţie va determina accelerarea, procesului de dezvoltare a fiecărei localități, diferenţiat, în funcţie de condiţiile naturale, potenţialul economic şi demografic, gradul echipării tehnice.
Se va contura mai clar profilul social economic al acestor localități. Medgidia va deveni un oraş centru industrial, un important nod de transport de cale ferată, pe apă şi rutier; odată cu acestea şi viaţa spirituală se dezvoltă.
Funcția industrială a orasului Cernavodă va conduce la amplificarea activităţilor portuare, determinate şi de construcția noului port la Dunăre. Prin intensificarea activităţii economice şi comunele din zona canalului navigabil vor cunoaşte mutaţii de ordin calitativ, dar mai pregnant vor apărea pentru viitorul oraş Basarabi, care de pe acum îşi dezvoltă activitatea industrială și în curând şi pe cea portuară.
Actuala arteră de navigaţie are lungimea de 64 km şi lăţimea de 70- 90 metri liniari Ia partea inferioară, în funcţie de formele de relief prin care traversează, deschiderea la partea superioară ajunge până la cinci sute
de metri, adâncimea apei în canalul de navigaţie fiind de şapte metri şi jumătate.
Pentru realizarea acestei lucrări a fost necesară dislocarea unui volum de pământ, argilă şi calcare, însumând aproape 300 milioane metri cubi.
Pentru lucrările de protecţie s-au folosit 7,2 milioane de metri cubi de piatră brută şi alte materiale de construcţii, iar la zidurile de sprijin, poduri, porturi, ecluze s-au turnat peste 4,5 milioane metri cubi de betoane.
Schema hidrotehnică a canalului navigabil este prevăzută cu două ecluze cu câte două camere fiecare. Concepţia constructivă, echiparea cu instalaţii de dirijare a navigaţiei face posibil ca activitatea de exploatare să
asigure deplină siguranţă traficului.
Cele două ecluze de Ia Cernavodă şi Agigea vor deschide drum convoaielor de vase în sensul dorit - către Dunăre sau către Marea Neagră. Canalul navigabil are o capacitate de transport de circa 100 de milioane de tone de mărfuri pe an. Aceasta va contribui la creşterea volumului de transport fluvial. În acelaşi timp, canalul va permite un intens trafic de pasageri, scop în care pe malurile sale vor fi construite două porturi noi, concomitent cu construcţia şi dezvoltarea porturilor Cernavodă şi Constanţa-Sud.
În aceste condiţii, se creează posibilitatea ca cel puţin 50 la sută din traficul de mărfuri ce se derulează din Constanţa peste Dunăre şi în flux invers să poată fi preluat în condiţii de eficienţă cu mijloacele de transport specifice pentru noua arteră de circulaţie.
Legătura dintre cele două maluri ale canalului, atât de necesară derulării normale a vietii economice și sociale pentru, cei ce trăiesc şi muncesc în zonele limitrofe, se realizează prin construcţia a trei poduri de cale ferată şi patru poduri de şosea (rutiere). La construcţia podurilor, a ecluzelor şi a altor lucrări, industria românească a pus la dispoziţie aproape 100 de mii de tone de tabliere, echipamente hidromecanice şi alte construcţii metalice”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: