#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Evenimentele navei între anii 1906 și 1911

 

• Capitolul VI reunește evenimentele, exercițiile, misiunile, aplicațiile și manevrele și nu numai, prin care a trecut crucișătorul „Elisabeta“ între anii 1906 – 1911.

Volumul comandorului (r) dr. Marian Moșneagu, „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, face parte din colecţia lansată de autor în anul 2002, „Nave militare româneşti“. Structurată în opt capitole, derulate cronologic, cartea este o veritabilă monografie a primului crucişător al Marinei Militare Române, urmărind, cronologic, toate voiajele, campaniile, manevrele, misiunile și evenimentele în care a fost implicat, de-a lungul celor trei decenii în care a străbătut mările și oceanele lumii. Materialul bogat documentat este completat cu o interesantă galerie de fotografii cu nava în diferite ipostaze, cu echipajele sale sau cu familia regală.

Parcurgând filele din această scriere, am văzut în capitolul I cum s-a pregătit armata marină și care erau ipotezele de război, iar în cel de-al doilea capitol am descoperit detalii importante din momentul escalei la șantierul naval din Constantinopol pentru reparații. Al treilea capitol este și cel mai vast din întregul volum, aducând în prim-plan exercițiile pe care le făceau navele, dar și amănunte despre porturile în care se puteau, sau nu, retrage pe timpul iernii.

Ajungând la cel de-al patrulea capitol, poveștile arată mai mult din viața pe care o duceau oamenii în acele vremuri. Despre petreceri, despre felul în care se organizau, despre munca pe care o depuneau. Capitolul V vorbește despre momentul în care nava rusă a venit pe teritoriul nostru, într-un moment de rebeliune pentru a se aproviziona. Este detaliată teama prin care a trecut echipajul, conștient fiind de puterea pe care o aveau rușii în comparație cu ei. Fiecare decizie trebuia luată cu tact astfel încât să nu izbucnească un război. Totuși, lucrurile au degenerat. În capitolul VI este descrisă perioada de început a anilor 1900. 11 ani de povești cuprinse în doar câteva pagini.

Crucișătorul „Elisabeta“, navă școală și de reprezentare

Capitolul este denumit Crucișătorul „Elisabeta“, navă școală și de reprezentare și cuprinde „Exerciţii de debarcare şi vizite de onoare“, „La inaugurarea oficială aportului Vama (17 mai 1906)“, „Misiunile anului 1906“, „Evenimentele anului 1907“, „Aplicaţii, manevre şi antrenamente pe mare în anul 1908“, „La funeraliile Marelui Duce Mihail Nicolaevici (Sevastopol, 15-18 decembrie 1909)“, „Pe post de navă-şcoală (1910)“,  „Campania anului 1911“.  

„Crucişătorul „Elisabeta“ a început anul 1907 cu căpitan-comandorul Dimitrie Poenaru - comandant, căpitanul Constantin Stoianovici, locotenenţii Nicolae Manolescu, loan Isbăşescu şi Regnaul Herter, ofiţeri la bord şi ofiţerii mecanici clasa I Ilie lordănescu, clasa a IlI-a Constantin Vieru şi clasa a Ill-a loan Cameniţă.

Pe 5 iulie 1907, a luat drumul spre Sulina, unde a ajuns la ora 5.40 p.m. După ce l-a luat la bord pe pilotul C.E.D. Caminarovici, la ora 6.00 p.m., a ieşit din nou în mare pentru a face variaţia compasurilor. În timp ce intră pe canalul Sulina, la 7.20 p.m. a făcut explozie un tub de la căldarea din prova babord. S-au pus imediat în mişcare pompele de mână cu furtunele şi s-au scos focurile de la acea căldare. Cu această ocazie, trei oameni au fost răniţi de vaporii care ieşeau prin spărtură.

Pe 7 iulie, nava a părăsit canalul Sulina spre a lua drumul Constanţei, unde a ajuns în aceeaşi zi. Pe 11 august, „Elisabeta“ a părăsit portul Constanţa, luând drumul spre Sulina. La 12 august a navigat spre capul Şabla iar la 1.45 p.m. a ancorat în dreptul portului Mangalia. La 4.36 p.m. a ridicat ancora, îndreptându-se spre portul Constanţa.

Pe 14 august, a luat drumul spre Sulina, de unde a luat 50 de tone cărbuni pentru torpiloare, 35 tone pentru crucişător, 20 tone apă dulce şi la 5.30 p.m. a ieşit din canal, luând drumul spre Constanţa. Pe 15 august, la ora 2.30 a.m. a ancorat la Constanţa.
Pe 19 august, crucişătorul a plecat spre Sulina cu destinaţia spre Galaţi. Seara a ancorat lângă Tulcea. Pe 20 august 1907, a continuat marşul spre Galaţi, unde a ajuns înainte de amiază. Pe 21 august, montorul Casei St. Chamont a sosit la bord, vizitând locurile unde urmau să fie instalate noile tunuri cu tragere rapidă de 120 mm şi 75 mm.

   

Pe 19 septembrie, nava aplecat din Galaţi, luând drum spre Sulina, unde a ajuns la 7.30 p.m. A luat imediat drum spre Constanţa, fără a se opri în portul Sulina. Pe drumul de la Galaţi la Sulina a plesnit un tub de la căldarea prova tribord, reparată de mecanicii bordului.

Pe 4 octombrie, crucişătorul s-a deplasat la Sulina pentru a face probă la maşină, mergând până în dreptul Ceatalului Chiliei, de unde s-a înapoiat la Galaţi. În dimineaţa zilei de 5 octombrie a plecat la Sulina. În zilele de 6, 7 şi 8 octombrie, a îmbarcat cărbuni pentru a umple depozitele. Pe 9 octombrie, crucişătorul a plecat din portul Sulina spre Constanţa, unde a staţionat pe 10 şi 11 octombrie.

Pe 12 octombrie 1907, a ieşit în mare împreună cu comisia de examinare pentru examenul de secund în Marina Comercială. Pe 13 octombrie, s-a desfăşurat inspecţia generală a comandantului marinei. Pe 22 octombrie, crucişătorul a ieşit în mare, luând drumul spre Sulina, unde a ajuns în aceeaşi zi. Pe 28 octombrie, s-a înapoiat la Constanţa.

Pe 14 noiembrie, crucişătorul s-a deplasat la Sulina, avându-l la bord pe adjunctul clasa I Drăgoiu, care a inspectat efectele navei. A doua zi a îmbarcat cărbuni. Cu această ocazie ofiţerii de pe crucişător s-au deplasat cu barca pentru a vizita lucrările de salvare a vaporului „Ghisela Groedel“, la care lucra vaporul de salvare „Hermes“. În aceeaşi zi, crucişătorul s-a înapoiat la Constanţa, unde a ajuns în dimineaţa zilei de 16 noiembrie.

Pe 19 noiembrie, crucişătorul a escortat torpiloarele plecate spre Sulina. A doua zi a ambarcat apă dulce şi s-a înapoiat la Cosntanţa. Pe 14 decembrie, crucişătorul a plecat la Sulina, de unde, pe 17 decembrie, a revenit la Constanța.“

 
 
Sursa foto: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. „Elisabeta“ versus „Potemkin“ (19-28 iunie 1905)
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Pregătirea armatei marine și ipotezele de război (galerie foto)

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Momentul escalei făcute în șantierul naval din Constantinopol, pentru reparaţii.

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Din nou în escadra Mării Negre

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Suport al diplomaţiei naţionale