#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Suport al diplomaţiei naţionale

• Cel de-al patrulea capitol al cărții „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu este intitulat Crucişătorul „Elisabeta“, suport al diplomaţiei naţionale.
• Titlul sugestiv scoate în evidență momentele marcante în care nava i-a avut la bord pe membrii familiei regale și nu numai. 

Volumul comandorului (r) dr. Marian Moșneagu, „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, face parte din colecţia lansată de autor în anul 2002, „Nave militare româneşti“.

Structurată în opt capitole, derulate cronologic, cartea este o veritabilă monografie a primului crucişător al Marinei Militare Române, urmărind, cronologic, toate voiajele, campaniile, manevrele, misiunile și evenimentele în care a fost implicat, de-a lungul celor trei decenii în care a străbătut mările și oceanele lumii.

Materialul bogat documentat este completat cu o interesantă galerie de fotografii cu nava în diferite ipostaze, cu echipajele sale sau cu familia regală.

Parcurgând filele din această scriere, am văzut în capitolul I cum s-a pregătit armata marină și care erau ipotezele de război, iar în cel de-al doilea capitol am descoperit detalii importante din momentul escalei la șantierul naval din Constantinopol pentru reparații. Al treilea capitol este și cel mai vast din întregul volum. Ajungem, iată, la cel de-al patrulea capitol în care poveștile arată mai mult din viața pe care o duceau oamenii în acele vremuri. Despre petreceri, despre felul în care se organizau, despre munca pe care o depuneau.

Cu membrii Familiei Regale la bord (Constanţa 9-24 iunie 1899)

În anul 1899, pe 1 aprilie, navele Diviziei de Mare au fost armate și inspectate de comandantul Marinei Militare. După care, „Elisabeta“ și „Mircea“ au început campania de instrucție în apele litoralului românesc, între Constanța și Sulina. Portul Constanța a servit doar pentru aprovizionare. Timpul petrecut pe mare a fost folosit în scopul amarinizării și pentru instruirea echipajului.

La aproximativ două luni distanță, pe 9 iunie, programul de pregătire a fost întrerupt. Nava „Elisabeta“ a primit ordin să revină la Sulina pentru primirea principelui Ferdinand și principesei Maria. A doua zi, principii au vizitat navele militare aflate în Portul Constanța: „Elisabeta“, „Mircea“, canoneria „Grivița“ și nava sub pavilion german „Loreley“. 

„Ziua de 13 iunie a fost dedicată organizării întrecerii de bărci, la care au luat parte şi ambarcaţiunile navelor militare. La 17 iunie 1899, principele Ferdinand s-a ambarcat pe crucişătorul „Elisabeta“ pentru a urmări desfăşurarea unei şedinţe de tragere. În cinstea familiei princiare, în seara zilei de 18 iunie, „după apusul soarelui“, timpul fiind frumos, s-a organizat în radă o superbă serată veneţiană în onoarea principilor, care a durat până la 10 noaptea, în timpul căreia Ferdinand şi Maria au fost plimbaţi în radă cu bărcile. Pe 20 iunie, principii s-au ambarcat la bordul crucişătorului navigând până la Mangaha, unde s-au debarcat luând prânzul împreună cu ofiţerii bordului.

Pe 24 iunie seara, toţi ofiţerii disponibili din Divizia de Mare şi 50 de marinari de pe „Elisabeta“ şi „Griviţa“ merg la bordul „Regelui Carol“ unde s-a făcut o petrecere cu caracter mai mult militar, oamenii iau masa pe bord, apoi se fac diferite jocuri marinăreşti.

Începând cu 9 august 1899, navele Diviziei de Mare au ieşit în mare, unde au executat exerciţii complexe de pregătire tactică, de atac, de apărare, recunoaşteri ale litoralului, debarcări la uscat ş. a. Pe 28 august, a avut loc inspecţia ministrului de Război, generalul lacob Lahovary, care a urmărit exerciţiile executate de nave. Până la 15 septembrie s-au desfăşurat toate şedinţele de tragere.

S-a tras şi într-o ţintă remorcată de o şalupă la 100 metri. Navele Diviziei de Mare au mai executat la Sulina câteva teme tactice, după care au fost inspectate de inspectorul general al Marinei. „Elisabeta“ şi „Mircea“ s-au întors la Constanţa, unde au fost dezarmate şi pregătite pentru iernare.“

Citește continuarea în cartea „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu.

Sursa foto: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Pregătirea armatei marine și ipotezele de război (galerie foto)
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Momentul escalei făcute în șantierul naval din Constantinopol, pentru reparaţii.
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Din nou în escadra Mării Negre