#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Frumuseţea Capului Caliacra, de un neîntrecut pitoresc


Zece ample reportaje, ce abundă în informaţii utile şi interesante despre litoralul Mării Negre, au fost grupate de profesorul dr. R.I. Călinescu în volumul „Cutreerând Dobrogea meridională. Cartea, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, ne oferă detalii şi observaţii ştiinţifice despre oamenii şi locurile prin care autorul a cutreierat în vara anului 1935, dar şi poveşti impresionante, descrieri pitoreşti ale unor rămăşiţe de istorie.
 


Unul dintre capitole este dedicat frumuseţii maiestuoase a Capului Caliacra, istoriei şi legendelor sale. 
 

„Aici la Capul Caliacra, podişul înaintează în mare ca o pană ascuţită, subţiindu-se din ce'n ce mai mult spre vârf.
La baza peninsulei trecem printre nişte ruine. Aici a fost poarta unei puternice cetăţi.
După puţin timp intrăm şi printr'o a doua poartă tot în ruină, pentru a ne afla apoi între 2 clădiri mari:- pichetul grănicerilor şi farul.
Suntem închişi şi izolaţi de toate părţile·. La un moment dat ne face impresia că ne aflăm pe un vapor: mare în stânga, mare în dreapta, la mică distanţă, mare înainte, mare în toate părţile de jur împrejurul acestei înguste şi înalte făşii de pământ pietros.
Căci peninsula Caliacra este un promotoriu lung şi îngust, înalt de vre-o 50 m. deasupra nivelului mării.
 
Falezele sale sunt de o sălbăticie grandioasă. Ingăurite la bază de numeroase caverne în care valurile dinspre Nord, în deosebi, se sparg furioase, mugind tragic, aceste faleze sunt de un caracter unic pe tot litoralul nostru. Asemenea râpe periculoase numai la Insula Şerpilor se mai pot vedea.
Capul promontoriului e transformat la bază într'un noian de stâncărie roşietică, în parte inundată sub oglinda mării.
Aici Dobrogea nu mai este ţara tristă şi monotonă de pe podiş, ci îmbracă o patetică maiestate, stratele tari de calcar cabrându-se dârze în faţa furiei mărei!
 
Dar pe cât de sălbatic este capul Caliacra şi pe cât de furioasă e marea pe versantul său nordic, pe atât de surâzătoare şi plină de lumină este coasta albă-argintie a golfului Balcicului - şi de liniştită marea pe versantul său sudic.
Acest fenomen geografic se explică prin adăpostul ce Capul Caliacra oferă golfului contra vânturilor de Nord şi în deosebi contra Crivăţului.
Aşa se explică şi liniştea apelor din golful Balcicului, peste care vântul sare la mare distanţă, dirijat de faleza podişului ca şi de capul promontoriului - şi tot aşa se explică şi clima blândă a «Coastei de Argint» care se reflectă în crângurile de smochini ce se caţără pretutindeni pe pantele ei.
 
Frumuseţea Capului Caliacra e direct violentă şi de un neîntrecut pitoresc, care a atras mulţi artişti iubitori de natură sălbatică. Dintre aceştia, pictorul Urumof a prins cel mai bine svăpăiatul colorit al acestui feroce ţinut şi toată gama variaţiunilor sale de lumină.
Cât priveşte istoria Capului Caliacra, ea însăşi este de o melancolie tot atât de maiestoasă.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


Ziduri abrupte, prăpăstii, haos de bolovani înegriţi de valuri şi alge
 

Aici la Capul Caliacra se înălţa în antichitate cetatea Tirizis, refugiu întărit al Daco-geţilor.
Deabia din evul mediu acest promontoriu a început să fie numit Caliacra.
În 1366, peninsula a fost cucerită de Amadeu de Savoia, iar în 1444, când cetatea a aparţinut dinastiei Dobrotici, a fost distrusă şi locuitorii duşi în sclavie (Lepşi). Se crede că în secolul al 18-lea ar fi fost aici şi o mânăstire de dervişi - care trebue pusă în legătură cu ruinele unei instituţii similare dela Teke.
În tot cazul ruinele de azi dela Capul Caliacra sunt medievale nu antice, transformate însă şi refăcute de- mai multe ori în decursul veacurilor.
 
Pe platoul promontoriului, în spatele farului, se deschid nişte gropi circulare, foarte adânci, care dau în peşterile dela mare. Se pare că au servit ca tuneluri de coborâre la ţărmul mării - iar nu ca fântâni, cum s'a susţinut.
Coborând puţin la capătul promontoriului, vedem în buza podişului un fel de altar cu o cruce şi candelă, locul de închinare al pescarilor, mai ales în ziua de Sf. Nicolae.
Se zice că aici s'ar afla mormântul acestui sfânt.
 
Cu câteva trepte mai jos de acest altar, ajungem la o mică terasă, deasupra căreia se deschide în stâncă, în formă de arc ogival, o largă scobitură, ca o poartă. Această poartă e suspendată spre mare, deasupra unei prăpăstii adânci de 35 m.
Se numeşte „poarta celor 40 de fete" şi legenda spune că de-aici s'ar fi aruncat în gol patruzeci de fete ale cetăţii, legate cu cozile părului una de alta, preferând să fie înghiţite de valurile mării decât să cadă pradă în mâinile duşmanului care pătrunsese în cetate!
 
Ca să ajungem jos, la malul mării, trebue să ne înapoiem pe podişul promontoriului şi să o luăm pe faleza sudică. O potecă destul de periculoasă duce oblic în jos, pe sub nişte largi dar scunde peşteri suspendate, care servesc astăzi drept grajduri şi coteţe pentru animalele domestice ale îngrijitorului farului.
Vizitatorul dornic să ajungă cu orice preţ la malul mării, trebue să facă pe această potecă minuni de echilibristică.
 
El trebue să se strecoare cu grije pe lângă zidurile abrupte, să se caţere cu atenţie pe vârfurile de stânci care deabia ies din aceşti sălbatici pereţi - şi să se mişte cu precauţie pe scările şubrede de lemn, aruncate de-asupra prăpăstiilor, pentru a ajunge în fine jos la haosul de bolovani înegriţi de valuri şi alge, înecaţi pe jumătate sub valurile mării şi pe sub care se văd strecurându-se tiptil crabi mari şi roşii, acoperiţi de spini mai ales pe frunte, o specialitate a Capului Caliacra.
Pe întinderea nesfârşită a mării saltă din când în când, delfini sglobii iar în apropiere strănută sgomotos foce apărute pentru câteva clipe la suprafaţa valurilor ca să respire.”


#citeşte mai departe în lucrarea „Cutreerând Dobrogea meridională“ 
#„Cutreerând Dobrogea meridională“
#Autor R.I. Călinescu

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: „Cutreerând Dobrogea meridională“, de R.I. Călinescu
 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Rechinii din Marea Neagră - cum îşi pregătesc puii la „şcoala vieţii” şi la „şcoala muncii”

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: „Dobrogea, o adevărată corabie a lui Noe”


#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Staţiunea zoologică maritimă de la Agigea, apărută în „paradisul singurătăţii”

#citeşteDobrogea Despre cămilele din Dobrogea, foci şi rechini din Marea Neagră. Titluri noi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

331
#citeșteDobrogea: Unul dintre cei mai importanți prefecți ai Constanței, fondator al Societății studenților români

#citeșteDobrogea: Unul dintre cei mai importanți prefecți ai Constanței, fondator al Societății studenților români

319
#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

1546
#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

1220
#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

2815
Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

1906
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

1480
#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

1402
#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

1951
#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

2922
Istoriografia română în sărbătoare:  Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

Istoriografia română în sărbătoare: Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

1794
#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

3336
#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

980
#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

1480
#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

690
#DobrogeaAcademică:  „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

#DobrogeaAcademică: „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

1255
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

1502
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

1692
#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

1516
#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

1403