#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Rechinii din Marea Neagră - cum își pregătesc puii la „școala vieții” și la „școala muncii”

După incursiunea sa pe litoralul Mării Negre, în vara anului 1935, profesorul dr. R.I. Călinescu și-a consemnat impresiile și observațiile științifice în volumul Cutreerând Dobrogea meridională“, disponibil în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.
Acesta însumează zece reportaje pitorești, pline de informații utile și interesante, cu detalii despre oameni, locuri, floră sau faună.  
 
Capitolul VIII tratează despre rechinii din Marea Neagră, despre foloasele și pagubele pe care le aduc, despre însușirile și pescuitul acestor „animale prădalnice”.
 

„Dintre numeroasele soiuri de pești ai Mării Negre, ce se vând pe litoralul nostru și în deosebi pe piața Constanței, rechinii sunt cei mai puțin cunoscuți. Lucrul acesta se explică prin faptul că rechinii, pești prin excelență carnivori, având carnea tare și teioasă și pe deasupra cu un puternic miros specific de fiară, de animal prădalnic, nu se mănâncă de către riveranii noștri.
 
Sau cel puțin nu s'au mâncat până acum.
În alte țări din Europa și celelalte continente, carnea rechinilor este foarte apreciată, fiind căutată mai ales de către populația săracă.
Japonezii ca și multe populații ale Oceaniei, folosesc în cantități mari carnea de rechin, pe care o înmoaie în prealabil printr'o ușoară putrezire.
 
Chinezii în deosebi, mănâncă mult carnea de rechini, din care cauză pescuitul acestor animale este în Marea Indiilor obiectul unei foarte importante industrii. Intr'adevăr aici rechinii se prind în cantități uriașe, cu zecile de mii.
 
Dealtfel rechinii mărilor calde sunt și cu mult mai mari decât aceia din mările reci.
Animalele prinse sunt târâte la țărm unde li-se taie aripioarele înotătoare, ce se usucă apoi la soare. Carnea se taie și ea în fâșii - care se sărează în vederea conservării. Din ficat se extrage un ulei industrial, care servește mai ales la înmoiatul curelelor.
 
Din aripile uscate se face gelatină. Preparate pentru a fi mâncate, înotătoarele se taie în fire subțiri ce uscate, devin aproape transparente și foarte elastice. Ele formează astfel un fel de fidea, ce servește la făcut supă. Și pielea este folosită: vopsită și lustruită servește la căptușirea sau îmbrăcarea artistică a o mulțime de obiecte utile sau de fantezie ca: tabacheri, port-vizite, cutii etc.
 
La noi, până acum, nu s'a desvoltat niciuna din aceste industrii, deși rechinii se găsesc din abundență în Marea Neagră.
 
Doar vre-o câțiva pescari turci de pe litoralul nostru se ocupă sporadic și în mod foarte primitiv, cu pescuitul acestor pești, folosindu-se de paragate și prinzând câte 20-30 rechini la un pescuit.
 
Rechinii prinși astfel pe litoralul nostru se aduc de câtva timp pe piața Constanței, unde se vând populației cu 10 lei kilogramul. In ultimul timp a'nceput să se facă din rechini și batog (fășii sărate sau afumate), cari imită batogul de nisetru. Insă gustul este cu totul altul și un cunoscător ar putea cu ușurință distinge batogul de rechin de acela de nisetru sau chiar de morun.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

În Marea Neagră trăiește rechinul numit și Câinile de mare (Acanthias vulgaris), ce se recunoaște după spinii cu care sunt ornate aripioarele de pe spinare. Dinții săi sunt deasemenea ascuțiți și încovoiați înăuntru. Forma generală a corpului e ca și la rechinii tropicali, însă Iungimea e cu mult mai mică, numai cu puțin peste 1 m (1,20-1,40).
Ochii săi foarte mari, sunt de culoare verzue ca la pisică, având irisul argintiu.
 
Cât privește culoarea, spinarea și laturile corpului sunt cenușii-cafenii, punctate câteodată cu mici pete albăstrui. Pântecele e alburiu.
Acest soi mic de rechin există dealtfel nu numai în Marea Neagră ci și in Marea Mediterană și chiar în Oceanul Atlantic, lipsind însă in mările tropicale.
 
Puii asistă cu plăcere și interes la masacrele din bancurile de pești
 
Obiceiurile sale sunt însă la fel ca și cele ale fraților săi din mările calde, fără să aibe desigur nici puterea și nici curajul acestora din urmă, lucru ușor de'nțeles dacă ne gândim la talia sa redusă.
Rechinii din Marea Neagră sunt și ei foarte lacomi, făcând mari stricăciuni pescarilor, cărora le mănâncă tot peștele prins în rețele - ba mai le strică și instrumentele de pescuit.
Chiar puii, cât ar fi de mici, se țin morțiș după bătrăni și asistă cu plăcere și interes la toate masacrele ce aceștia fac în bancurile de pești.
S'au văzut în cârdurile adulților pui lungi numai de 15 cm., înotând neosteniți printre cei dintâi - și asistând la toate vânătorile acestora, cu toate că puii înșiși erau încă incapabili să facă victime!
 
După cum se vede, «școala vieții» și «școala muncii» au fost cunoscute de animale cu mult înainte de a fi inventate de om!
În deosebire de multe alte specii de rechini ce depun ouă, rechinul din Marea Neagră este ovo-vivipar, adică ouăle se desvoltă în uterul matern, femela născând pui direct. La autopsiile care s'au făcut pe litoralul nostru, s'au găsit câte 11-12 pui.”



#citește mai departe în lucrarea „Cutreerând Dobrogea meridională“
#„Cutreerând Dobrogea meridională“
#Autor R.I. Călinescu

Sursa foto: „Cutreerând Dobrogea meridională“, R.I. Călinescu

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: „Dobrogea, o adevărată corabie a lui Noe”
 
#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Stațiunea zoologică maritimă de la Agigea, apărută în „paradisul singurătății”

#citeșteDobrogea Despre cămilele din Dobrogea, foci și rechini din Marea Neagră. Titluri noi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

1636
Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

1225
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

976
#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

970
#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

1928
#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

2788
Istoriografia română în sărbătoare:  Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

Istoriografia română în sărbătoare: Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

1771
#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

3182
#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

968
#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

1452
#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

677
#DobrogeaAcademică:  „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

#DobrogeaAcademică: „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

1238
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

1478
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

1679
#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

1505
#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

1381
#Dobrogea Digitală: Răzvan Florea, multiplu campion la natație, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Răzvan Florea, multiplu campion la natație, mesaj de Ziua Dobrogei

1098
#citeșteDobrogea: Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”

#citeșteDobrogea: Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”

726
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de Bogdan Ionuț Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu, de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de Bogdan Ionuț Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu, de Ziua Dobrogei

669
#Dobrogea Digitală: Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

555