#DobrogeaDigitală: „Dobrogea e prietenia cu lumea îndepărtată“

„Dobrogea românească”,  este o interesantă antologie de texte, alcătuită de Elsa și G.Dimitriu Serea.
Lucrarea, însumând 141 de pagini, este bogat ilustrată, mai ales cu vestigii arheologice, și cuprinde texte despre istoria Dobrogei, despre minorităţile conlocuitoare și despre frumuseţile acestor meleaguri.



Printre semnatarii articolelor (personalităţi ale vremii, precum Nicolae Iorga sau Scarlat Lambrino), îl regăsim și pe Ion Simionescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, membru al Academiei Române și mare iubitor al Dobrogei, care alcătuiește o imagine memorabilă a acestui tărâm, scriind cu adevărată evlavie despre frumusețile și misterul lui, despre importanța și unicitatea provinciei dintre Dunăre și mare.

„Dunărea încinge Dobrogea din două părţi, un brâu de necontenită verdeaţă în viaţă plină. Un contrast isbitor te surprinde după ce străbaţi în toiul verii stepa dobrogeană. Aiuns pe stăval de Hârşova, înainte se desfăşoară Raiul Păsărilor, cum a numit Balta Brăilei un cercetător vienez, care a publicat un album bogat în sceneriile vieții păsărilor din Bălți, de la bâtlanul alb ca zăpada, cormoranul ca tăciunele, pelicanul nesăţios, până la bâtlanul pitic purpuriu ori auşelul, meşter în clădirea cuibului ca de pâslă. Verdele arborilor din baltă arată viaţa deplină în contrast cu stepa încenuşată.

D'apoi când urci dealul Beştepe de lângă Tulcea şi ai înainte întinsul Deltei, pământ nou format, cu întinsul verde al plaurului, împletit din papură, pe care stau asvârlite ca cioburile de oglinzi lacurile şi canalele dintre braţele Dunărei. Linia profilului e netedă. Rar când grindurile, praguri de nisip, o înalţă din loc în loc. Pe unul' din ele, lângă Sulina, s'a păstrat pădurea de la Letea. Curpenii, hămeiul şi viţa sălbatecă, ce se ridică până 'n vârful raniurilor, asemenea lianelor din pădurile tropicale.

Apă, papură, sălcii formează un cadru de viaţă galgâietoare, în care trăeşte lumea nebănuit de variată animalelor de baltă, îndeosebi a păsărilor, primăvara şi toamna, mai bogate ca variaţie decât acele din Delta Nilului.

Ţărmul marin al Dobrogei, prezintă alte particularităti deosebite, în legătură cu constituția geologică a pământului ei.
Până la Constanţa ţărmul este jos, căci este nou. Dunărea aducând nămol, cată să umple golful de odinioară ce ajungea după unii până la Galaţi, mai sigur însă că în vremurile protoistorice ocupă măcar locul lacului Raselm de azi, formând vechiul Halmyris, cu ţărmul numai cetăţi, din care Histria e cea mai cunoscută.

Dela Constanţa încep să apară stâncile din ţărm, valurile se învolbură, le lovesc cu furie; jocul naște variaţii de forme, de culori. Vegetaţiunea se schimbă, căci boarea caldă mediterană ajunge până prin sudul Dobrogei.

Dela Constanţa ţărmul este abrupt; rar sunt crestături cu plaja ca la Mamaia. Cea mai frumoasă este aceea dela Mangalia. De aici sceneriile se înteţesc, spre a ajunge cu maximul lor de atracţiune în preajma sălbatecei îngrămădiri de stânci rosii de la Surtuchioi sau a micii peninsule dela Caliacra.

Dobrogea este trunchiul prin care seva rădăcinilor răsfirate în întinsa stepă eurasiatică trecea spre cununa frunzelor şi a roadelor desfăşurate în sudul Europei, era puntea, pe unde, mai ales iarna, veacuri peste veacuri, nu mai contenea furnicarul omenesc. Urmele acestui du-te vino de noroade diferite, din diferite vremuri şi în împrejurări istorice deosebite, s'au păstrat până azi. Aşa se lămureşte impestriţăturile etnice de diferite naturi, ruşi, cazaci, bulgari, turci, tătari, găgăuţi, asvârliţi pe câmpul ca de flori al etnicului românesc, urmașii legionarilor romani sau mocanii transilvăneni care a întărit românismul din veacuri departe.

De trecut se leagă prezentul : prin aceasta zilele de mâine. Dobrogea cu Gurile Dunării si Portul Constanta, este fereastra pe unde se aeriseşte cuprinsul ţării, altfel o clădire bogată dar izolată, în care s'ar întinde mucegaiul grânelor putrezite.

Fără Dobrogea ne-am înăbuşi în săul nostru. Ea e prietenia cu lumea depărtată. Drumului dela Nord la Sud din vechime s'a substituit cel dela Apus spre Răsărit. Puntea de ghiaţă despre care spunea Ovidiu că treceau neamurile străvechi am înlocuit-o prin cea trainică o podoabă a civilizaţiei care îndreaptă mişcarea spre Constanţa. Am aşternut punte peste adâncul apei şi am creiat o poartă nouă nu mai putin importantă chiar în viitorul economic al Europei: Dobrogea a fost a noastră.

Glasul vechiul Traci și Romani, titulatura lui Mircea ne amintesc mereu. Fondul curat românesc ca şi descălitorii ciobani din vârful munţilor, ne repetă într'una. Sângele celor căzuţi la Plevna o întăreşte în conştiinţă.

Dobrogea trebue să rămâie veşnic a noastră.

Prin munca, prin dragostea în care vom învălui oamenii şi locurile din ea, rezonanţa glasului străbun trebue mărită, pentruca ea să se păstreze totdeauna. Aceasta este datoria sfântă, mai ales azi, a tuturora faţă de Dobrogea.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea românească
#„Dobrogea românească”
#Autori Elsa și G.Dimitriu Serea
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 

Citește și:
#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”


 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

654
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

637
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

837
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1033
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1565
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1625
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1862
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1676
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1602
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1480
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1971
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2351
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2546
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2855
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2812
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2565
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2532
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2686
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2805
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3462