#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este partea cea mai de preţ a patrimoniului românesc”

 

Într-un număr al revistei „Analele Dobrogei” apărut la jumătate de veac după revenirea provinciei sub administrație românească, regăsim amplul material semnat de Brutus Cotovu, personalitate de prestigiu a învățământului nord-dobrogean și a vieții socio-culturale tulcene.

Sub titlul „Dobrogea în preajma războiului pentru neatârnare. Întâmplări din cei 50 de ani de la anexarea ei. 1878-1928”, publicistul face o trecere în revistă a parcursului istoric al acestui tărâm frământat, al vremurilor în care românii au supraviețuit sub otomani și episodul încercării de distrugere a orașului Tulcea de către fanaticul Said-Pașa. Sunt inserate, de asemenea, documente oficiale, precum proclamația regelui Carol I sau Apelul de subscripție publică pentru monumentul comemorativ ridicat „pe stâncosul colnic Hora din oraşul Tulcea”.

„Neatârnarea țării şi reanexarea Dobrogei sunt inele dintr'un lanţ de glorioase fapte, a căror obârşie e în războiul de la 1877, purtat sub înţeleapta conducere a marelui Rege Carol I. La acestea, viteazul Rege Ferdinand a adăogat altele tot aşa de mari: desrobirea tuturor Românilor de sub jugul streinilor şi unirea lor într'un singur mănunchiu. Până la 1878, când Congresul de la Berlin ne-a retrocedat Dobrogea, acest pământ, cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, făcuse parte integrantă din imperiul Otoman şi era socotit ca una dintre cele mai bogate provincii ale acestui imperiu[...].

Românii din Dobrogea sub Turci, erau singura populaţie stabilită de veacuri pe aceste locuri. Şi totuşi, ei au rămas afară de orice agitaţie. De altfel nici nu aveau pentru ce; nu numai că nu se simţeau asupriţi, ci aveau toată libertatea graiului, a cultului, a portului şi-şi puteau practica în linişte toate obiceiurile lor strămoşeşti. Element de ordine, ei erau credincioşi stăpânirii turceşti care îi simpatiza. ln casele lor de rugăciune, slujba se făcea în româneşte şi erau liberi să-şi aducă şi cărţi şi dascăli de peste Dunăre sau din Ardeal. Numai aşa a fost cu putinţă să se'ntemeieze şcoli ce au astăzi o vechime de mai bine de 150 ani la Turtucaia, mai bine de o sută la Silistra, apoi, ceva mai recente, dar cu mult mai vechi de cât încorporarea Dobrogei, la Isaccea, Măcin, Tulcea, etc. Nu mai vorbim de numeroasele cărţi cu litere chirilice găsite pretutindeni, între care multe cu adnotațiuni.

Administraţia ln trecut. Acţiunea lui Said-Paşa. Capul militar şi civil al Dobrogei era un guvernator cu titlul de Paşă. El îşi avea reşedinţa la Tulcea. Acesta era de altfel oraşul în care pulsa viaţa comercială cea mai intensă. Toate mărfurile trebuitoare Dobrogei se aduceau prin acest port. Dar, din cauza animozităţilor dintre Ruşi şi Turci şi din cauza nesiguranţei, activitatea oraşului îşi pierdu din importanţă şi viaţa întregei provincii lâncezi. ln aceste vremuri grele era guvernator Said-Paşa, un musulman fanatic, duşman înverşunat a tot ce-nu aparţinea la credinţa lui Mohamed. Orbit în fanatizmul lui, el concepu un plan de groaznică răzbunare asupra oraşului Tulcea şi a creştinilor de acolo.

Era prin Martie anul 1877. Tulcenii fură surprinşi de so sirea unei escadre de razboi care ancoră chiar în faţa oraşului. După întrevederile dintre guvernator şi comandanţii vaselor turceşti, se putu observa o deosebită mişcare pe bordul tuturor vaselor. Apei Said Paşa chemă de urgenţă la Konac pe capii comunităţilor şi pe notabilii oraşului. Toţi erau îngrijoraţi. Nimeni nu-şi da seama de rostul acestei grabnice chemări. Sala de festivităţi gemea de lume. Curând îşi făcu apariţia şi Said Paşa, urmat de o numeroasă suită. După salutările şi cuvintele obişnuite în asemenea ocaziuni, guvernatorul citi un decret imperial prin care se ordona distrugerea prin bombardament a oraşului Tulcea. Se da populatiei un răgaz de 48 ore ca să se poată retrage şi se puneau bastimentele la dispoziţîa notabililor cari ar fi vrut să se refugieze pe ele. Nu se permise nici o obiecţie. Sala fu imediat evacuată cu forţa.

Ştirea se răspândi fullgerător. Panica puse stăpânire pe toată lumea. Cetăţenii se puseră sub ocrotirea consulilor streini. Corpul consular se întruni numai de cât sub preşidenţia Mitropolitului Nichifor al Tulcei. În special acesta din urmă şi consulul francez Emile Langlé se agitară mult. Mitropolitul interveni telegrafic la Constantinopol, cerând ocrotirea Patriarhului, iar Langlé comunică tot pe aceiaş cale conţinutul decretului imperial. El ceru anularea iradelei şj destituirea, guverna.torului care a indus în eroare guvernul, dându-i ştiri falşe. La fel făcură şi ceilalţi consuli: Pertazzi al Austriei, Pirgos al Greciei, etc. In urma intervenţiei Patriarhului, iradeaua fu anulată , iar guvernatorul Tulcei, Said-Paşa, destituit telegrafic şi înlocuit cu Fahri Bei.
 
Încheiere. In descrierea de faţă am expus numai câteva din faptele premergătoare independenţei, precum şi cele înfăptuite în decursul celor 50 ani din urmă.

Opera începută nu s-a terminat. E datoria tinerei generaţii să o continue. Ea va trebui să desvolte în viitor o şi mai strălucită energie pentru înaintarea provinciei noastre. Jertfele părinţilor să le fie pildă.

Prin aşezarea ei geografică la gurile Dunării, Dobrogea este partea cea mai de preţ a patrimoniului românesc. Este vadul de scurgere al bogăţiilor solului, este puntea de legătură dintre poporul nostru şi restul lumii civilizate.

A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării.”
 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anul 9, vol.2, 1928
#Brutus Cotovu

 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: imagoromaniae.ro

 
Citeşte şi:
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”