#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”


 
Dobrogea Jună. Caleidoscop”, volumul alcătuit de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David, a adunat între coperțile sale articole semnificative din publicația cea mai reprezentativă apărută, în prima jumătate a secolului XX, în urbea de la malul mării.
În cele aproape 500 de pagini, regăsim o selecție de texte, extrase cu acribir de pe microfilmele existente la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman" Constanţa, cititorul având astfel ocazia familiarizării cu modul în care se făcea presă în urmă cu un veac, dar și cu atmosfera și preocupările dobrogenilor din acele timpuri.
Unul dintre articolele antologate cuprinde constatările triste ale unuia dintre colaboratorii ziarului Dobrogea Jună, P.S.Dobrogeanu, apărute în nr.12 din 20 octombrie 1907. Deși, cu altă ocazie, am descoperit, în publicații ale vremii, texte laudative la adresa abnegației unor învățători de țară care, în condiții mai mult decât precare, au reușit să aducă lumina cunoașterii celor mai mici dintre locuitorii provinciei recent revenite sub administrație românească, aici avem de-a face cu cealaltă față a monedei.
În articolul său, autorul constată cu amărăciune - dar și cu vehemență - că, în breasla dascălilor dobrogeni, există multă vrajbă și dezinteres față de cauza nobilă care ar trebui să-i aducă împreună. 

„Ceea ce deosebeşte pe învăţătorii dobrogeni de aproape toate celelalte bresle, este desăvârşita lipsă a spiritului de solidaritate, complecta ne înţelegere a acelui duh al înfrăţirii ce strânge raporturile dintre indivizi şi face ca societăţile să evolueze ne încetat, tinzând spre cea mai superioară treaptă de organizaţie, care se confundă cu starea cea mai înaltă de fericire.
Rostul acestei înfrăţiri nu-l înţeleg, iar propovăduirea lui îi lasă cu totul reci, absolut nepăsători.
Cauza trebue căutată întâi în îndeletnicirile productive pe care le săvârşesc în ceasurile libere, îndeletniciri care-i sustrag de la ori-ce alte preocupări de ordin general şi care îi împiedică a urma curentele de idei ce se manifestă astăzi în ţara noastră, a cărei organizaţie se resimte în ele.
Învăţătorii dobrogeni sunt astfel materialişti, care-şi caută de trebuşoara lor, nu înţeleg freamătul ce a cuprins suflarea românească şi nu surprind acea mişcare înceată, domolită, care va ajunge cu timpul să mişte masele să hotărască prefaceri adânci, fundamentale. Firea lor e foarte puţin romantică şi expresivă - o fire de oriental leneş, care dacă nu se justifică de cele mai multe ori prin legăturile de sânge, se explică prin influenţa mediului în care au fost puşi să lucreze.
Dacă am căuta ca printr-o expresiune scurtă, să caracterisăm pe învăţătorii dobrogeni, apoi vom zice că: «învăţătorii dobrogeni sunt... conservatori».
Conservatori prin apucăturile lor, prin îndeletnicirile lor, prin fatalismul lor oriental, prin desinteresarea şi starea de nesimţire în care se găsesc, prin neunirea şi vrajba dintre ei. Căci veţi găsi la învăţătorii dobrogeni, în tocmai ca şi la ciocoii reacţionari, caste şi subîmpărţiri, şi scări cu trepte de urcat spre înălţimea unor situaţiuni pentru atingerea cărora se cer o sumedenie de ... însuşiri, între care vom enumera: linguşirea, ploconeala, intriga, lauda nemeritată, adoraţiunea ridicolului şi stupidităţii, etc., etc., - se mai constată iarăşi, că de îndată ce au căpătat să zicem recunoştinţa oficială se transformă într-atâta, în cât nesocotesc legăturile ce ar trebui să le aibă cu restul corpului, privesc de sus spre cei rămaşi în urmă, care-i fereşte de privirile mulţimei şi de îmbelşugatele binecuvântări ale stăpânitorilor cu singura mângâiere pe care le-o dă lectura îndelungată, adâncirea problemelor ce frământă societăţile, necontenita întrebare a cărţilor, care nu ridică, nu înalţă, nu sue, dar care pregătesc recunoaşterea urmaşilor.
Duhul vrajbei este acela care stăpâneşte pe învăţătorii dobrogeni, duhul intrigilor, care-i slăbesc necontenit şi-i dezarmează în faţa duşmanului care-i loveşte.
Căci, să se observe numai scârbosul pelerinaj pe care îl săvârşesc ei după o instalare nouă de revizor şcolar, atitudinile pe care le iau, cuvintele de laudă exagerată pe care le aruncă, tonul umilit, extrem de umilit în care le prezintă înfăţişarea de cerşător prăpădit - care, toate, presupun desăvârşita lipsă a simţului de demnitate ce se cere de la orice fiinţă omenească, absoluta neîncredere, mai mult, ignorare a puterilor proprii.
Pentru ce?
Pentru ca să se pârască unul pe altul, pentru ca să se înştiinţeze cine a vorbit de rău pe revizorul şcolar, ori pe prefectul judeţului, pentru ca să se iscodească închipuiri ce ating persoana cârmuitorului vremelnic. Şi aşa, învăţătorii dobrogeni «se spun» mai rău ca copiii unei şcoale rurale: liberalii spun pe conservatori, reacţionarii pe democraţi, bătrânii pe tineri "descreieraţi" şi nerespectoşi şi aceştia pe ceilalţi (...)

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF

"Idealul e îngerul de pace între oameni”

În asemenea împrejurări, se înţelege că învăţătorul dobrogean să nu deie tot ce se aşteaptă şi se poate cere de la dânsul.
Căci tot ce se atinge de el ca om, toată suferinţa şi scârba lui au o largă parte de răsfrângere adâncă asupra întregului său lucru, care se întrerupe, sau, în ceasul cel mai fericit, conteneşte. Şi acest învăţător dobrogean trebue să ştie, că numai prin muncă şi jertfe cheltuite pentru această cultură deosebită şi naţională, numai prin aceasta popoarele se pot afirma, şi numai aceste popoare pot birui.
Trebue deci o schimbare. Trebue ca fiecare, coborându-se în adâncul sufletului său să constate ceea ce este fundamental greşit şi, reculegându-se să intre pe calea cea dreaptă ce duce la izbândă, mântuire, biruinţă.
Şi, pe lângă această prefacere fericită, se cere o altă îndeletnicire de cât cea aceea a intrigilor dezgustătoare, desăvârşirea sufletească prin necontenita cercetare a cărţilor ce zac prin rafturile librăriilor, acoperite de praf şi scorojite de vreme...
Şi o altă preocupare, mult mai înaltă şi cu urmări mult mai fericite: preocuparea sinceră de interesele înalte ale neamului, cărora trebuie să le închinăm toată puterea noastră de muncă, având necontenit privirile îndreptate spre ţinta cea mai înaltă, spre steaua cea mai strălucitoare a Românismului: unirea prin cultură a întregului neam românesc.
Căci dacă oamenii se deosebesc prin atâtea unii de alţii, ei se unesc prin ideile mari, şi în credinţă faţă de dânsele. «Păcatele răslăţesc pe oameni, poftele îi duşmănesc, pământul din ei strigă ceartă şi ură, dar privirile ridicate spre înălţimi se unesc în acelaşi blând cer albastru de ertare. Idealul, oricare ideal e îngerul de pace între oameni». (N. Iorga: Ceva despre Ardealul românesc).
Iar idealul nici-o-dată nu trebue uitat, căci dacă l-am uita pe el ne-am uita pe noi şi aceasta ne duce spre peire sigură, pe care o socotesc că nimeni nu o doreşte, necum să caute a o apropia.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: facebook/constanta de altadata
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”
 
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: Examene de angajare, la Prefectura județului Constanța – oare erau „pe bune”?

#DobrogeaDigitală - revista Dobrogea Jună: O analiză a salariilor muncitorilor industriași
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: „Incidente” cu pumni, în Parlamentul României
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1922):   In Memoriam „Ilustrul” Ioan N. Roman. Dublu omagiu în luna lui Cuptor

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1922): In Memoriam „Ilustrul” Ioan N. Roman. Dublu omagiu în luna lui Cuptor

1001
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: „Falsul cuvios” de la Celic Dere. Orgii și tinere sechestrate, în așezământul monahal

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: „Falsul cuvios” de la Celic Dere. Orgii și tinere sechestrate, în așezământul monahal

1043
Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)

Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)

1095
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Dobrogea, „maidanul de încăerare între turci şi ruşi”

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Dobrogea, „maidanul de încăerare între turci şi ruşi”

625
#DobrogeaDigitală – „Armeni de seamă (I)”, de Simion Tavitian:   In Memoriam Garabet Avachian. „Ne-a pregătit pentru viață şi scenă, nefăcând nimănui nici un fel de concesii”

#DobrogeaDigitală – „Armeni de seamă (I)”, de Simion Tavitian: In Memoriam Garabet Avachian. „Ne-a pregătit pentru viață şi scenă, nefăcând nimănui nici un fel de concesii”

1706
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Statul român nu s-a gîndit niciodată să ne facă vreo supărare”, spun lipovenii

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Statul român nu s-a gîndit niciodată să ne facă vreo supărare”, spun lipovenii

1568
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”

1743
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Jandarmii rurali fac legea. Incident cu lună și felinare

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Jandarmii rurali fac legea. Incident cu lună și felinare

1371
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dimitrie Sturdza la Constanța

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dimitrie Sturdza la Constanța

1413
O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

1382
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Turcul fatalist și rodul țarinei dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Turcul fatalist și rodul țarinei dobrogene

709
PRIMELE LUCRĂRI LA CONSTRUCŢIA CANALULUI  DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (1949-1953)

PRIMELE LUCRĂRI LA CONSTRUCŢIA CANALULUI DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (1949-1953)

1740
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Povestea zânelor de mare

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Povestea zânelor de mare

1292
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”

1284
#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța  (1930-1931 și 1931-1932):   Etape din executarea noului local al Liceului „Mircea” (galerie foto)

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Etape din executarea noului local al Liceului „Mircea” (galerie foto)

801
  #DobrogeaDigitală – Constanţa, de Tudor Șoimaru: Manual de seducție, la mare

#DobrogeaDigitală – Constanţa, de Tudor Șoimaru: Manual de seducție, la mare

1340
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Muzăul dobrogean din Hârșova”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Muzăul dobrogean din Hârșova”

1154
#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925):  Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925): Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

1724
Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

1473
#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol:   Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

2269