#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Scarlat Lambrino, despre arheologia Dobrogei

În volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, autorii au recuperat cele mai interesante texte apărute în publicația care a oglindit, în primele patru decenii ale secolului trecut, viaţa culturală, economică şi politică de la Pontul Euxin.
 
Printre articolele antologate, am regăsit o intervenție (publicată în numărul 39 din 17 aprilie 1940) care face referire la conferința despre „Arheologia Dobrogei”, ținută, la Fundația Carol, de către profesorul Scarlat Lambrino, eminent istoric și epigrafist, asistent al lui Vasile Pârvan, care a preluat conducerea șantierului de la Histria după moartea acestuia (în vara anului 1927) și a continuat săpăturile, extinzându-le și în afara cetății romane târzii. 
După cum o demonstrează primele fotografii aeriene de la Histria, în această perioadă au fost descoperite și cercetate, total sau parțial, importante edificii - basilica cu criptă din Piața Mare, basilica Rhemaxos, basilica civilă din fața Turnului Mare (turnul G), basilica cu absidă de la nord de Terme I și tabernae, zidul de incintă roman-timpuriu de pe Platoul din vestul cetății, tumuli de pe Platou și au fost realizate mai multe sondaje (probabil sondajul inițial al Sectorului X). A fost nu numai Director al şantierului arheologic de la Histria dar şi, ulterior, director al Şcolii Române de la Roma. A fost, de asemenea, autor de manuale școlare de istorie.
După plecarea sa în exil (1947), a fost profesor la Universitatea Lisabona și membru al Academiei de Științe din Portugalia, continuând să publice numeroase studii epigrafice și numismatice. La Biblioteca Nacional de Portugal de la Lisabona se păstrează nu mai puţin de 28 de scrieri ale acestuia - mai multe chiar decât în marile biblioteci de la Bucureşti.
 
„În cadrul ciclului de conferinţe „Dobrogea, ţara soarelui răsare", d. profesor universitar Scarlat Lambrino, membru corespondent al Academiei Române şi director al muzeului naţional al muzeului naţional de antichităţi din Bucureşti, a vorbit Joi seara la Fundaţia Carol I, despre „Arheologia Dobrogei". D-sa a arătat că felul cum se prezintă Dobrogea din timpurile cele mai îndepărtate are pentru noi un interes deosebit. Atât teritoriul cât şi populaţia dobrogeană intră în istorie odată cu venirea coloniştilor greci care s-au aşezat aici întemeind Histria, Tomis, Callatis, Bizone, Dionysopolis. Grecii s-au instalat în Dobrogea şi au exercitat o influenţă comercială asupra Geţilor cu care au venit în contact. Mai târziu, sub stăpânirea romană Sciţia minor situaţia la răsăritul Europei romane, departe de Italia şi Roma, interesează puţin pe romani, aşa încât nu este pomenită decât în treacăt. În schimb, pământul Dobrogei păstrează urme care-i completează tabloul istoric şi prin ajutorul cărora putem studia în mod amănunţit diferitele ei etape, de la începutul aşezării Grecilor până la sfârşitul stăpânirii romane. 
După 1877 au început cercetări savanţii noştri şi anume Gr. Tocilescu, căruia i se datoresc săpăturile dela Adam Clisi, Axiopolis pe malul Dunării şi continuarea celor dela Troesmis. Sub conducerea urmaşului acestuia, Vasile Pârvan, săpăturile din Dobrogea capătă întindere şi coeziune. El începe lucrările dela Ulmetum unde instrueşte în acelaş timp tineri elevi care aveau să-i continue activitatea pe tărâm arheologi. În 1927 nenorocirea a făcut să-l pierdem pe acest mare savant. Dela el ne-au rămas descoperirile dela Ulmetum Histria, Capidava, Callatis. D. prof. Andrieşescu, păstrează tradiţia lui Vasile Pârvan şi merge mai departe. 
 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF 


Anul trecut, graţie unui sprijin neaşteptat şi preţios din partea d-lui N. Ottescu, pe atunci rezident regal al Ţinutului Marea, şi a d-lui C.C. Giurescu al ţinutului Dunărea de jos, s-au putut face numeroase săpături în Dobrogea prin mijloacele pe care le-au pus la dispoziţie. Astfel s-au adăugat la vechile cetăţi săpate, Abrittus, în jud. Caliacra şi altele din nordul Dobrogei, ca Dinogeţia, Arubilium, Troesmis şi Enisala. 
Stăpânirea romană începe în Dobrogea prin cucerirea ei de către Lucullus, la anul 71 a.H. care înglobează oraşele pontice până la gurile Dunării şi o inscripţie găsită la Callatis ne arată tratatului de alianţă dintre acest oraş şi Romani. Stăpânirea romană a durat 10 ani, până la 61, când guvernatorul Marcus Antonius este izgonit; urmează acum războaiele civile, când Romanii îşi macină forţele şi nu se gândesc la Dobrogea cea îndepărtată. 
Odată cu năvălirile barbare, în secolul VII p.H. Dobrogea intră într-o epocă tulbure, pentru a renaşte în sec. X şi XI. (...) 
Putem trage concluzia că, în timpul stăpânirii Romanilor, Dobrogea a avut o stare de fericită prosperitate şi civilizaţie; poporul roman îşi are drepturile sale atestate aici şi dacă e vorba de regăsit o strălucire culturală în Dobrogea ca un ecou al timpurilor stăpânirii romane, apoi acest ecou începe odată cu alipirea Dobrogei la România.”
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: facebook/histria
 
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”
 
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”
 
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”
 
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

652
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

634
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

835
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1032
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1564
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1624
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1861
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1675
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1601
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1479
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1970
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2350
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2545
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2854
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2811
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2564
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2531
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2685
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2804
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3461