#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

În volumul I al lucrării „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu , autorii fac un istoric al provinciei dintre Dunăre și mare, plecând încă din antichitatea veche și trecând în revistă „situațiunea geografică și împărțirea administrativă”, credințe, neamuri și obiceiuri, manifestate mai ales în partea de sud a provinciei, în vechiul Cadrilater.
În fragmentul citat mai jos, sunt evocate datinile și obiceiurile vecinilor seculari ai creștinilor, musulmanii, cu toată culoarea și pitorescul lor.  
 

„Turcii şi Tătarii, stâpânitori de atâtea secole, sunt în număr mare.
Ei poartă şalvari, de coloare albastră marin sau castanie, un ilic până la brâu şi o manta înblănită de miel, în picioare ciorapi de lână ori de bumbac, în general albi şi papuci pe cari când intră în casă, îi lasă afară, pe cap poartă fes. Hogii şi învăţătorii poartă şi turbane albe, iar hagiii se arată cu turbane lucrate cu mătasă.
Femeiele au şalvari, pe deasupra feregea, mai mult neagră, ori albastră sau violet deschis, şi peste faţă o învelitoare lungă lăsând a se vedea numai ochii. Tătăroaicele poartă cămăşi de borangic, pe deasupra capot decoltat, având mânicele cu manşete şi colan diferit, împodobit cu paftale.
Cele mai în vârstă, la vederea barbaţilor, ocolesc drumul, ori întorc capul. Tătăroaica bătrână dă «bună ziua!» şi aşteaptă că bărbaţii să treacă înainte. Dacă o cadână se duce la alta, lasă papucii la uşă, semn de curăţenie.
Când un tânăr doreşte să se căsătorească, trimite ca peţitor Ia părinţii fetei pe un prieten mai în vârstă. Dacă peţitorul se înţelege cu părinţii fetei, încep pregătirile pentru logodnă; iar dacă nu, şi tinerii se plac, fug.
Pentru mai buna cunoaștere a caracterului logodnicilor, se Iasă un timp de şase luni până Ia nuntă.

 

   DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

La Sate, în ziua de Sf. Gheorghe (Hâdâr Ilias), fetele şi băieţii împreună cu părinţii petrec Ia câmp. La această petrecere, cântă fiecare dintre ei cântece improvizate ocazionale.
Petrecerea durează din răvărsatul zorilor până seara târziu.
În nopţile senine, grupuri de băieţi fac serenade pe la casele fetelor. Câte odată se primeşte curtea mijlocită de un băiat, rudă cu fata. Ei se văd şi vorbesc prin o ferestrue mică. Se dau daruri fructe uscate, inele, cercei şi primesc în schimb, dela fete, batiste şi alte ţesături lucrate de ele.
Dacă îndrăgostirea se află, băiatul trimite peţitori la părinţii fetei. Când nu primesc, fata fuge la băiat, unde e primită cu multă bucurie.
Nunțile Turcilor şi Tătarilor sunt la fel cu ale Găgăuzilor, doar mai inpunătoare.
La nuntă, mireasa stă în casă numai cu femei. E pusă la colţul unui pat, pe perine, împodobită cu flori şi voal alb. Femeile îi aduc daruri ca bani, bijuterii, saltele, plapome, perine şi alte obiecte necesare în căsnicie. Ele cântă din gură şi joacă.
Mirele primeşte şi el daruri de nuntă. Flăcăii cântă şi joacă la mire după clarinet şi tobă.
Se serveşte tutun, rahat şi cafea.
Cu ocazia nunţii se fac alergări de cai şi lupte.
Se dau ca premii un berbec, un vițel sau un malac. Cu cât e familia mai bogată, cu atât vin şi alergători din depărtare. E o onoare mare pentru câştigători.
Tânără pereche, până Ia trei luni după nuntă, nu prepară bucate în casă, ci primeşte dela prieteni şi rude.
Când se naşte un copil, e bucurie mare. I se dă un nume, din cele mai dragi în familie.
Băiatul nu e musulman decât după botez, obiceiu luat dela mozaici.
La botez se invită prieteni, cari petrec ca la nuntă 4-5 zile, şi cu această ocazie se aduc daruri multe noului născut.
La botez cântă hogii, apoi urmează circumciziunea şi se continue petrecerea.
În familiile bogate, se invită cu acest prilej şi copiii săraci, spre a fi botezaţi.
La înmormântare se spală bine cu săpun mortul (gasil), se înfăşoară cu giulgiu şi-l duc la cimitir. În groapă, se face lateral un loc, unde se aşează mortul, să nu cadă pământ peste el.
Doliul se ţine 40 zile, mai mult de femei. La 3, 8 zile 1 lună, 6, un an şi 5 ani se fac parastase, ca la creştini.
Tovarăşul musulmanului e calul la care ţine foarte mult.
Cu ogarii, se duc la prinderea iepurilor.
În timpurile vechi se serviau şi de şoimi la vânarea pasărilor, căci erau păduri nesfârşite.
Pe lângă fiecare geamie, au câte o odae, unde hogea sau un învăţător învaţă pe copii scrisul-cetitul şi Coranul. În ultimul timp ei frecventează şcoala de stat spre a învăţa limba oficială.
Le place foarte mult cafeaua. Nu e sat să nu găsești cafenele, unde Turcii să povestească vremurile de glorie pline de vise şi de imaginaţie, sorbind din cafea şi fumând cu nesaţiu.”

 
#citește mai departe în „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu
 # Dobrogea nouă pe căile străbunilor”
#Autori V.Stroescu și N.Pantely Stanciu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri  și de azi“ .
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: ilustrație din volumul „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu
 

Citeşte şi: 

  #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească” 

  #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”  

 #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială