#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Sciții și obiceiurile lor sângeroase


Cele trei volume ale lucrării „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu, fac o incursiune în istoria străveche a provinciei dintre Dunăre și mare, oferind posterității o imagine a anticei Sythia minor, locul unde avea să se nască leagănul culturii și civilizației românești.
Chiar și peste veacuri, marii teologi creştini originari din Dobrogea (precum Dionisie Exiguul sau Ioan Casian) erau numiţi la Constantinopole sau Roma ca fiind „de neam scitic”, din cauza că se născuseră acolo, la marginea Pontului, în Sciţia Mică…
În textul din care cităm mai jos, descoperim informații interesante despre obiceiurile sângeroșilor sciți, pe care însuși Darius cel Mare al Persiei i-a înfruntat în anul 513 î.H.
 

 „În negura vremurilor îndepărtate, acest ţinut a fost locuit de un popor, de neam aric, umblând din loc în loc călare. Locuinţele lor erau carele, iar toata averea, turmele.
Nemuritorul Herodot, părintele istoriei, descrie pe larg acest popor numit Sciţi.
Popor răsboinic, venit din părțile răsăritului, trăia din incursiuni.
Bea cu lăcomie sângele celui căzut în luptă. Cupele lor, craniile învinşilor; şervetele, pielea de pe cap; mândria lor, frâiele împodobite cu astfel de şervete.
După incursiuni, răsboinicii aduceau prăzile în faţa regelui. «De zece braţe, noi n'avem nici o frică,/Sburăm la luptă dreaptă ca fulgerul ce pică;/Iar sângele din suliţi curgea ca un izvor,/ Pentru înpărţirea prăzii, iată capetele lor.» ( După D. Bolintineanu)
Crunt tablou!
Le plăcea baea de aburi. Legau sus trei pari, în formă de cort, acoperiți cu stofe de lână, iar înăuntru pe bolovani înroşiţi aruncau boabe de cânepă. În mijlocul aburilor, scoteau strigăte de veselie. Femeele se ungeau cu o alifie prepărata din lemn de chiparos, cedru, reşini şi după două trei zile se ştergeau.
Legamântul de credinţă se făcea înmuind săbiile şi săgeţile în o cupă cu sânge, scos cu sula din vinele lor.
Odată pe an, magistratul tribului chema pe luptători, să bea dintr'o cupă cu sânge şi apă, spunându-le: ,,onoare celor ce au omorît dușmani; rușine celor fricoși!”
Când regele muria, i se scoteau viscerele, punându-se în loc plante mirositoare, mirodenii şi boabe de anison, iar corpul se acoperia cu ceară. Corpul pregătit astfel, era purtat pe un car, în faţa supuşilor, cari se schingiuiau spre a-şi arăta durerea.
Mortul se ținea 40 zile, purtat pe la toate rudele făcându-se mese încontinuu şi apoi înmormântat.
În mormânt se puneau o soţie din ale sale, slujitori şi sticle cu aur; iar deasupra înjuruiţi 50 călăreţi cu caii, omorîţi şi sprijiniţi de stâlpi.
Era garda de veghere.
Fiecare supus arunca câte o bucată de pamânt peste mormânt, obiceiu transmis până la noi.
Sciții aveau vrăjitori, cari profetizau.
Zeii lor cereau jertfe animale și chiar prinși în lupte. Se pomenesc: Tabite – Vesta, Papaeus – Jupiter, Apia  - Pământul, Eutorirus – Apolon, Artimpansa – Afrodita, Tamimasada – Poseidon, etc.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Cultura greacă, din oraşele de pe litoralul Mării Negre, a avut o influenţă asupra curților regilor sciţi, după cum s'a putut dovedi şi din monedele găsite.
Cunoscutul numismat, d-l M.C.Suțu, a descoperit 5 regi sciți: Canites, Charaspes, Tanusa, Acrosas și Sarias.
Tipul monedelor regale era: Capul lui Zeus, cu barbă şi cu părul legat cu o bantă lată, la Canites pe revers o acvilă, pasărea favorită a lui Zeus, sau o măciuca; la Acrosas un corn de abondenţă, la Sarias un spic şi o faclă, etc.
Prin secolul al 6 lea, înainte de Hristos, Sciţii făceau dese incursiuni în ţările bogate ca Media, Persia etc.
Persanii supăraţi, trimit pe Greci cu corăbiile lor pe Marea Neagră, să pătrundă pe gurile Dunării şi să construească un pod, în timp ce oştile sub conducerea Marelui Darius-Histaspe trec Elespontul şi intră în Sciția, îndreptându-se către locul unde e astăzi Tulcea. Arhitectul Mandrocles din Samos construi podul.
Sciţii însă s'au retras din faţa oştirilor ce înaintau. Deşi Perşii ajunsese până în sudul Basarabiei, totuş nu puteau vedea pe inamic.
Atunci sfatul de răsboiu hotârî întoarcerea, dar pe drum îi ajunse un sol cu o pasăre, un şoarece, o broască şi cinci săgeţi.
Marele Darius le tălmăci acestea ca semne de supunere, dar servitorul Gobrias cu sfială zise: «Mărite Doamne, sunt semnele că nu veţi scăpa de săgeţile Sciţilor, decât prefăcându-vă în păsări, să sburaţi în văzduh; sau în şoareci, să întraţi în pământ; sau în broaşte, să săriţi în apă!»
Aceasta s'a întâmplat pe la 513 în. de Hristos.”

 
#citește mai departe în „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu
 # Dobrogea nouă pe căile străbunilor”
#Autori V.Stroescu și N.Pantely Stanciu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri  și de azi“ .
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Sursa foto: povestilemariinegre.ro
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea


 
 
 
 
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

598
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

581
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

577
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

519
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

391
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1597
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1613
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1526
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3208
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

2650
#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

2176
 #citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2427
#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

1483
#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

1320
#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

1685
#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

356
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1741
#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

1604
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

1506
#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2071