#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”


Volumul „Dobrogea românească” este un compendiu de texte referitoare la principalele aspecte ale provinciei românești, alcătuit de Elsa și G.Dimitriu Serea, inițiatori ai Cercului „Acţiunea Românească pentru Culturalizarea Maselor”.
Lucrarea cuprinde intervenții ale unor personalități ale vremii, în cadrul colocviului „Dobrogea, Ţara Soarelui Răsare”, organizat de autori, la Fundația Carol I, precum și extrase din presa vremii.

Toate acestea alcătuiesc un tablou relevant al istoriei tulburate a provinciei dintre Dunăre și Mare, dar și a importanței sale pentru România.
Fragmentul din care cităm mai jos a fost extras din textul academicianului Ion Simionescu, care trece în revistă frumusețile naturale ale provinciei transdunărene, subliniind complexitatea nebănuită a pământului Dobrogei, specificul său unic, ce apare într-o lumină cu totul deosebită de a celorlalte părţi din România.
Zările largi ale mării, „svelteţea și voiciunea peisagiului”, „plaiurile blânde, surâzătoare”, munții străvechi „apăruți cu milioane de ani în urmă, atunci când numai că nu era om pe pământ, dar nici umbră de pasăre”, fac din acest tărâm o gură de rai, „pridvor în templul Naturii”.
 
„Păşind prin Dobrogea, ori unde, la nord mai mult decât la sud, te cuprinde un sentiment de melancolie, de liniște supremă, nu însă melancolia distrugătoare, apăsătoare, ci blândă, revelatoare, asemenea celei pe care o simți intrând într’un cimitir cu mormintele numai flori. În Dobrogea, nu poți spune că te simţi doborât de măreţia naturii, nici ridicat ca pe aripi, ca atunci când ai fi pe înălțimile Carpaților, ci te învăluie o liniște asemenea cu aceea, pe care ni-o descrie Carlyle:  «parcă auzi și oile cum pasc!» În acelaş timp este şi o recreare sufletească adusă de zările largi întinse, inundate de lumină fosforescentă uneori, ce naşte o captivare a sufletului, până la eterizare.
Din acest punct de vedere, pământul Dobrogei nu are asemănare în pământul ţării noastre. Nu veţi simţi nicăeri, ca aice, acea legănare în liniștea blândă, domolirea sufletească, adormirea a tot ce e aspru, ca pe vârfurile ori cărui dâmb dobrogean, urcat usor, ca într'o plimbare lesnicioasă.

Iată de ce pământul Dobrogei ar putea servi drept şcoală a turismului, drept pridvor în templul Naturii, pe cât de întremătoare pentru trup şi suflet, pe atât de nebăgată în seamă la noi.

Dacă pământul Dobrogei are un tipar propriu, nu înseamnă că e străin de restul pământului românesc. În realitate e puntea ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică, din temelia ei, fiind plămădită o parte din şira Carpaţilor.”
 
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea românească
#„Dobrogea românească”
#Autori Elsa și G.Dimitriu Serea
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: captura Youtube/Arhiva TVR (cetatea Enisala)
 

Citește și:

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

390
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

926
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1099
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1100
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1242
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

956
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1116
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1137
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1532
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1701
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1613
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1555
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2263
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2267
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2081
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1768
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1888
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2516
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2500
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2708