#DobrogeaDigitală – „Dulcea povară”, de Jean Badea: In Memoriam Aida Abagief, „o strălucită cântăreață de operă”


 
În toamna anului trecut, părăsea această lume, la vârsta de 83 de ani, o răsfățată a scenei lirice constănțene și românești – Aida Abagiefo prietenă a cotidianului ZIUA de Constanța, sărbătorită cu prilejul zilelor tomitane ale Operei (2017), ocazionate de împlinirea a 60 de ani de la decretul guvernamental prin care era înființat Teatrul Liric, ca secție a Teatrului de Stat, în anul 1957. A fost pentru ultima oară când artista a fost aplaudată la scenă deschisă de toți cei care i-au cunoscut și admirat cariera.
Soprana Aida Abagief dăruia, la acel moment, Bibliotecii digitale ZIUA de Constanța fotografii de presă, ilustrate, cărți vechi despre Dobrogea, facsimile, hărți, manuscrise, afișe, care au constituit o expoziție și pe care le puteți accesa intrând în secțiunea special creat – Aida Abagief.

 
Duminică, 14 iunie, se împlinesc 84 de ani de la nașterea , și de aceea ne-am oprit asupra unui fragment din cartea „Dulcea povară”scrisă de secretarul literar artistic Jean Badea, recent trecut în neființă.
 

„Când micuţa Abagief a fost botezată Aida, părinţii şi naşii vor fi intuit că, peste ani, acest prunc va fi o strălucită cântăreaţă de operă? Greu de crezut, după cum ciudat este şi faptul că artista a interpretat peste 15 roluri din cele mai importante opere, în afară de eroina lui Verdi din opera cu acelaşi nume, care a fost pusă în scenă la Constanţa în anul 1999, când artista era pensionară...
Adolescenta din Comarnic, visând la gloria scenei, a studiat canto la Conservatorul din Bucureşti cu profesorii Arta Florescu, Jean Bobescu, Hero Lupescu, Panait Victor Cottescu. La terminarea şcolii, aflase că la Constanţa luase fiinţă de câţiva ani Teatrul Muzical şi s-a simţit atrasă de
ideea de a cânta pe o scenă abia inaugurată.
Deşi devenise solista preferată a publicului, a conducerii teatrului, surprinzător, în anul 1964, Aida părăseşte instituţia muzicală din Constanţa şi se angajează la Ansamblul Armatei din Bucureşti şi apoi la Teatrul Muzical din Galaţi.
Va reveni în 1969 la Teatrul Liric constănţean, pe care nu-l va părăsi până în 1987, când se va pensiona, decât pentru a participa la concursurile internaţionale de canto de la Barcelona şi Montreal, de unde s-a întors cu premii, sau pentru a onora contractele cu operele din Iugoslavia, Ungaria, China, Spania, Irlanda, Germania.
Abia începuse să cânte la Constanţa, când un cunoscut cronicar muzical, Edgar Elian, scria despre ea în revista «Muzica»: «[ ... ] am ascultat-o, cu câţiva ani în urmă, în perioada Conservatorului, şi constat că şi-a menţinut bunele însuşiri de tehnică vocală şi a câştigat în siguranţă scenică, în Lakme practicând un joc discret, dar sincer, în timp ce în Lysistrata realizează o creaţie de frumoasă ţinută vocală şi actoricească».
Gilda din Rigoletto, Norina din Don Pasquale, Mimi şi Musette din Boema, Rosina din Bărbierul din Sevilla, Floria din Tosca, Micaela din Carmen, Leonora din Trubadurul, Violetta din Traviata au fost treptele fundamentale ale carierei muzicale a Aidei Abagief. Ea a cântat şi în operetele Silvia (rolul Stazi), Ţara surâsului (Liza), Liliacul (Rosalinda), Soarele Londrei (Floria), Cântăreţul mexican (Eva), My Fair Lady (Eliza) ş.a.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

După pensionare, s-a dedicat activităţii pedagogice, mai întâi la Liceul de Artă din Constanţa, apoi la Filarmonica «Marea Neagră» (maestru de canto) şi la Facultatea de Arte a Universităţii «Ovidius» (conferenţiar la Catedra de Canto). După câţiva ani, cineva de la universitate - fie-i uitat numele! - a decis că facultatea Oa înfiinţarea căreia Aida contribuise decisiv) se putea lipsi de serviciile ei. E drept, nu se gândise să se înscrie în partidul de la guvernare... Ingratitudinea, şarpe veninos ce se strecoară perfid printre oameni, ca să-i învrăjbească şi să-I umilească, a lovit-o mişeleşte şi pe Aida.
În anii ei de glorie, Aida - o femeie superbă - reuşise, fără a face vreun efort de seducere, să dinamiteze sentimentele multor exemplare ale suflării bărbăteşti a oraşului. Se pare că i-ar fi priit să trăiască în vremea
cavalerilor medievali care îşi disputau nurii prinţeselor în aprige dueluri, dar a fost condamnată să „navigheze" în apele tulburi ale comunismului, pe când personaje cu înalte funcţii, de dragul ei, erau dispuse să-şi pună chezaş carnetul roşu cu cotizaţia la zi... Deh, ale tinereţii valuri..., «ochi alunecoşi»... , «inimă zburdalnică»... , vorba lui nenea Iancu.
Dar dincolo de isprăvile unei juneţi zvăpăiate, artista şi profesoara Aida Abagief îşi înscrie numele cu litere aurite pe panoul valorilor autentice ale artei lirice constănţene”.

 
#citește mai departe în „Dulcea povară”, de Jean Badea

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

La iniţiativa ZIUA de Constanţa Aida Abagief, din nou pe scenă, după 30 de ani - „Această zi n-am s-o uit niciodată“ (galerie foto)

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

1265
#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

1102
#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

848
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

1998
#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

1681
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

1510
#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

2181
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

1697
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

1477
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

1300
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

721
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1775
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1675
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1593
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3239
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

2687
#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

2197
 #citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2795
#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

1518
#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

1345