#DobrogeaDigitală: „Edificiul Roman cu Mozaic”, autor Vasile Canarache, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța


Apărut în Colecțiile Muzeului Regional de Arheologie Constanța, în anul 1967, „Edificiul Roman cu Mozaic detaliază povestea uneia dintre clădirile cel mai bine cunoscute, dar şi cea mai impunătoare, aflată la limita dintre port şi oraşul propriu-zis, cale de acces, de trecere între cele două planuri de existenţă tomitană. Construit pe trei terase amenajate în faleză, Edificiul cu Mozaic oferă o susţinere puternică solului, apărând portul tomitan de alunecările de teren inerente în această parte a peninsulei.





Ridicat la graniţa dintre secolele al III-lea şi al IV-lea p.Chr., reprezintă o bijuterie arhitecturală a perioadei bizantine timpurii în vestul Pontului Euxin. Edificiul este bine-cunoscut pentru somptuozitatea decorului său interior: pavaj mozaicat policrom întins pe toată suprafaţa sălii de pe terasa superioară, pereţi placaţi cu marmură decorată variat. Întreaga suprafaţă a mozaicului pavimentar, din care s-au păstrat însă astăzi numai puţin peste 400 mp, îl plasează pe primul loc ca întindere, în spaţiul balcanic.


Din categoria existențelor omenești ce nu se sting total a făcut parte și Vasile Canarache (6 februarie 1896 – 4 august 1969), autorul acestei cărți, ctitor al Muzeului de Arheologie din Constanța, precum și al multor alte realizări de gen apropiat: Acvarium-ul, Muzeul de Artă Plastică, parcul arheologic de pe b-dul Ferdinand, Edificiul cu Mozaic, Muzeul „Callatis" din Mangalia, nemaiamintind celelalte realizări subsidiare - mărturii ale unor valori muzeistice incontestabile în județul Constanța, lăsate de trecerea acestui proIiferator de cultură.
 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF!



Cartea debutează cu o introducere în perioada antichității greco-romane a orașului-stat Tomis, înființat în jurul secolului al VI-lea î.e.n. de coloniștii greci veniți din Milet.
 

„Situat pe o peninsulă de pe malul de vest al Pontului Euxin, între celelalte două orașe-state – Istria, la 50 km spre nord, și Callatis, la 50 km spre sud, - Tomisul a devenit cel mai mare centru și cel mai mare port comercial din partea stângă a Pontului.
La sfârșitul primului secol dinaintea erei noastre romanii l-au găsit în plină strălucire și dezvoltare. Orașul și-a păstrat mai departe – sub formele noi ale sclavagismului roman – limba și religia, instituțiile și magistrații, flota, obiceiurile, averile și chiar monetăria proprie, monedele purtând însă de astă dată efigia și titlurile împăraților romani protectori. În sec. Al II-lea al erei noastre Tomisul a devenit metropolă a Pontului și curând a căpătat epitetul de preastrălucitul oraș al tomitanilor”.



După o incursiune detaliată în istoria Tomisului, istoricul Vasile Canarache povestește cum a fost descoperit Edificiul Roman cu Mozaic.
 

„Pe faleza de vest a orașului, în spatele Pieței Ovidiu, s-au descoperit în toamna anului 1959, cu prilejul construirii unui bloc de locuințe și a unui nou bulevard de centură, la 8 metri adâncime, mai multe ziduri antice și un crâmpei de mozaic bine conservat.


Cercetările, începute în iarna 1959-1960, au continuat în tot cursul anului 1960 și 1961, pentru ca în 1962 să se ajungă la un rezultat aproape complet, privind primul sector de circa 10 mii mp al marelui edificiu identificat de noi cu Agoraua. În unele puncte monumentale antice aveau nivelul de viață la o adâncime de 10 și chiar 20 de metri, fiind acoperite cu tot felul de dărâmături, moloz și gunoaie, aduse aici, la râpa din marginea orașului, în decursul secolelor. Numai după degajarea acestor imense cantități, așezate în straturi lipsite de un conținut arheologic legat de punctul respectiv, am ajuns să putem ști unde ne aflăm, ce anume am descoperit și ce funcțiune aveau cândva impozantele construcții și monumente scoase acum la lumină”.



Alte titluri din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța scrise de Vasile Canarache:


„Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache

„Tezaurul de sculpturi de la Tomis", de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu

„Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu



Citește și:

#citeşteDobrogea Vasile Canarache, vizionarul care a dezgropat cele mai importante vestigii ale Tomisului. 123 de ani de la naştere (galerie foto inedită)

Constanţa de odinioară Moştenirile lui Vasile Canarache (galerie foto)

#scrieDobrogea Salvăm Edificiul Roman cu Mozaic sau... timpul mai are răbdare? (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: „Cartea didactică actuală devine inutilizabilă, căci mai mult rătăceşte mintea copilului”

#Dobrogea Digitală: „Cartea didactică actuală devine inutilizabilă, căci mai mult rătăceşte mintea copilului”

118
#Dobrogea Digitală: „Destinul lui Edgar Poe se numeşte ghinion”

#Dobrogea Digitală: „Destinul lui Edgar Poe se numeşte ghinion”

109
#Dobrogea Academică:   In Memoriam Ștefan Procopiu. 131 de ani de la nașterea celui mai mare fizician al României

#Dobrogea Academică: In Memoriam Ștefan Procopiu. 131 de ani de la nașterea celui mai mare fizician al României

102
#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

1227
#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

1126
#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

1001
#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

910
#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

1808
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

1618
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

1809
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

1466
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

873
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1141
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1208
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

1058
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1421
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1875
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1781
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1959
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

850