#DobrogeaDigitală: „Edificiul Roman cu Mozaic”, autor Vasile Canarache, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța


Apărut în Colecțiile Muzeului Regional de Arheologie Constanța, în anul 1967, „Edificiul Roman cu Mozaic detaliază povestea uneia dintre clădirile cel mai bine cunoscute, dar şi cea mai impunătoare, aflată la limita dintre port şi oraşul propriu-zis, cale de acces, de trecere între cele două planuri de existenţă tomitană. Construit pe trei terase amenajate în faleză, Edificiul cu Mozaic oferă o susţinere puternică solului, apărând portul tomitan de alunecările de teren inerente în această parte a peninsulei.





Ridicat la graniţa dintre secolele al III-lea şi al IV-lea p.Chr., reprezintă o bijuterie arhitecturală a perioadei bizantine timpurii în vestul Pontului Euxin. Edificiul este bine-cunoscut pentru somptuozitatea decorului său interior: pavaj mozaicat policrom întins pe toată suprafaţa sălii de pe terasa superioară, pereţi placaţi cu marmură decorată variat. Întreaga suprafaţă a mozaicului pavimentar, din care s-au păstrat însă astăzi numai puţin peste 400 mp, îl plasează pe primul loc ca întindere, în spaţiul balcanic.


Din categoria existențelor omenești ce nu se sting total a făcut parte și Vasile Canarache (6 februarie 1896 – 4 august 1969), autorul acestei cărți, ctitor al Muzeului de Arheologie din Constanța, precum și al multor alte realizări de gen apropiat: Acvarium-ul, Muzeul de Artă Plastică, parcul arheologic de pe b-dul Ferdinand, Edificiul cu Mozaic, Muzeul „Callatis" din Mangalia, nemaiamintind celelalte realizări subsidiare - mărturii ale unor valori muzeistice incontestabile în județul Constanța, lăsate de trecerea acestui proIiferator de cultură.
 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF!



Cartea debutează cu o introducere în perioada antichității greco-romane a orașului-stat Tomis, înființat în jurul secolului al VI-lea î.e.n. de coloniștii greci veniți din Milet.
 

„Situat pe o peninsulă de pe malul de vest al Pontului Euxin, între celelalte două orașe-state – Istria, la 50 km spre nord, și Callatis, la 50 km spre sud, - Tomisul a devenit cel mai mare centru și cel mai mare port comercial din partea stângă a Pontului.
La sfârșitul primului secol dinaintea erei noastre romanii l-au găsit în plină strălucire și dezvoltare. Orașul și-a păstrat mai departe – sub formele noi ale sclavagismului roman – limba și religia, instituțiile și magistrații, flota, obiceiurile, averile și chiar monetăria proprie, monedele purtând însă de astă dată efigia și titlurile împăraților romani protectori. În sec. Al II-lea al erei noastre Tomisul a devenit metropolă a Pontului și curând a căpătat epitetul de preastrălucitul oraș al tomitanilor”.



După o incursiune detaliată în istoria Tomisului, istoricul Vasile Canarache povestește cum a fost descoperit Edificiul Roman cu Mozaic.
 

„Pe faleza de vest a orașului, în spatele Pieței Ovidiu, s-au descoperit în toamna anului 1959, cu prilejul construirii unui bloc de locuințe și a unui nou bulevard de centură, la 8 metri adâncime, mai multe ziduri antice și un crâmpei de mozaic bine conservat.


Cercetările, începute în iarna 1959-1960, au continuat în tot cursul anului 1960 și 1961, pentru ca în 1962 să se ajungă la un rezultat aproape complet, privind primul sector de circa 10 mii mp al marelui edificiu identificat de noi cu Agoraua. În unele puncte monumentale antice aveau nivelul de viață la o adâncime de 10 și chiar 20 de metri, fiind acoperite cu tot felul de dărâmături, moloz și gunoaie, aduse aici, la râpa din marginea orașului, în decursul secolelor. Numai după degajarea acestor imense cantități, așezate în straturi lipsite de un conținut arheologic legat de punctul respectiv, am ajuns să putem ști unde ne aflăm, ce anume am descoperit și ce funcțiune aveau cândva impozantele construcții și monumente scoase acum la lumină”.



Alte titluri din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța scrise de Vasile Canarache:


„Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache

„Tezaurul de sculpturi de la Tomis", de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu

„Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu



Citește și:

#citeşteDobrogea Vasile Canarache, vizionarul care a dezgropat cele mai importante vestigii ale Tomisului. 123 de ani de la naştere (galerie foto inedită)

Constanţa de odinioară Moştenirile lui Vasile Canarache (galerie foto)

#scrieDobrogea Salvăm Edificiul Roman cu Mozaic sau... timpul mai are răbdare? (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

473
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

732
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1066
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1234
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1938
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1520
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1636
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1207
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1297
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

995
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1158
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1167
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1563
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1745
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1636
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1584
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2297
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2299
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2102
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1792