#DobrogeaDigitală: Episcopul Gherontie Nicolau, 155 de ani de la naștere

În urma decesului episcopului Ilarie Teodorescu, în anul 1925, la cârma eparhiei Constanţa a fost ales, pe 4 februarie 1926, episcopul Gherontie Nicolau, care fusese până atunci vicarul acestei eparhii.
 
Episcopul Gherontie Nicolau s-a născut pe 1 aprilie 1866, de Izvorul Tămăduirii, în satul Mănăstioara, judeţul Vrancea, primind la botez numele Grigore. Absolvent al Seminarului Teologic din Roman şi apreciat de Melchisedec Stefănescu, episcopul Romanului, a fost hirotonit diacon pe seama Catedralei din Roman. Rămas văduv, cu cinci copii, în anul 1900, s-a transferat prin concurs la Biserica „Madona Dudu“ din Craiova. Fiind un desăvârşit cunoscător al muzicii bisericeşti, în anul 1909 a fost numit arhidiacon la Mitropolia Moldovei. În anul 1915, după ce a obţinut licenţa la Facultatea de Teologie din Bucureşti, a intrat în monahism, iar în curând, a ajuns arhimandrit la Mitropolia Ungro-Vlahiei.
 
În anul 1923 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Constanţa, iar din anul 1926 a condus-o în calitate de titular al acestei eparhii. În cei 21 de ani de activitate în această episcopie, care cuprindea județele Constanța, Caliacra, Durostor și Ialomița, s-a dovedit unul dintre cei mai neobosiţi ierarhi care au slujit la malul mării, realizările sale fiind pe toate planurile de activitate ale Bisericii. Putem aminti înfiinţarea Mănăstirilor „Sfânta Elena de la Mare“ şi „Crucea de leac – Dervent” şi construcţia actualului Palat Arhiepiscopal din Constanţa. S-a zbătut pentru a obține o clădire proprie pentru seminarul teologic din Constanța, dar fără succes. Seminarul a fost închis în 1931. Totodată, în calitate de senator de drept, Gherontie Nicolau, a susținut în Senatul României importanța împroprietăririi coloniștilor din Cadrilater, dar și acordarea de terenuri pentru parohiile fără biserică și pământ.
În anul 1942 s-a retras din scaunul episcopal şi s-a stabilit în Bucureşti. A murit pe 28 decembrie 1948 şi este înmormântat la Mănăstirea Cernica.
Cu prilejul zilei sale de naștere din anul 1932, un credincios i-a dăruit lui Gherontie o statuetă a Înțeleptului Solomon, dar și o poezie, intitulată „Înainte”, pe care o redăm, preluată din paginile revistei „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța, An, IX, nr. 4, aprilie 1932:
„Ca să scriu de dragul artei,  / Azi, când lumea se frământă, / Şi să -mbrac În versuri greul / Ce treptat ne Înspăimântă, / Mi se pare-o utopie, / - O 'ncercare condamnatij, / - Ce firesc - Îmi zice, parcă, / Să.... las treaba Încurcată. /
Totuşi lutul se agită, Sub al inimii avânt, / Căci momentul este sacru / Şi Îmi cere un cuvânt. / N-am pretenţii de maestru, / Nici mulţimea să aprind, / Ci vreau, drum simţirii dând, / O icoana să desprind. /
 Solomon, bătrânul jude, / A fost ieri şi azi e Încă / Expresiv simbol de pace,  / De-nţelegere adâncă. / - Senin, blând, cu neaua-n plete / El marchează rezultatul / Unei vieţi de experienţă / Ce ne dă parcă şi sfatul: /
La ce bun să ne-amărască / Neghiobia şi dezmăţul / Unor inşi ce-şi duc viaţa / Numai devorând ospăţul / Procurat de vitregia / Timpului cotropitor / Şi de lipsa lor de suflet, / Ce nu-i mişcă şi nu-i dor? Când te mână drag de ţară, / De popor, de sfânta lege, / Când asculţi şi vezi durerea / Ce azi greu se Înţelege, / Când mai poţi munci cu fapta, / și cu vorba şi cu gândul, / Pentru cei mai mici, din semeni, / Spre-a plini divin cuvântul / Celui ce s'a dat pe Sine / Răstignit Între tâlhari, / Ce să-ţi pese de hainii Patimilor mercenari? /
Înainte - deci, Pre-a Sfinte, / Încă mulţi ani, cu credinţă, / Cum te-ndeamnă, Încă vie, / Tinereasca ta voinţă / Înainte - până la sută / Câţi te ştim, noi Îţi dorim / Să te ţie Domnul Sfântul / Sănătos, voios, Amin!”

#citește mai departe în revistei „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța, An, IX, nr. 4, aprilie 1932.

Sursă foto: Druche Ionuț
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Implicarea preoților, în interbelic, în programul de vaccinare împotriva TBC