#DobrogeaDigitală: Eugen Lumezianu – amintiri de la debutul în teatru


Pe 22 aprilie 1937, se năștea, la Constanța, profesorul și scriitorul Eugen Lumezianu.
 
Făcând parte din generația anilor ’70-80, alături de Constantin Novac, Nicolae Motoc, Arthur Porumboiu sau Petru Vălureanu, Eugen Lumezianu a însufleţit viaţa culturală a oraşului de la malul mării și a fost unul dintre fondatorii și redactorii revistei de cultură Tomis.
A predat limba și literatura română la Liceul Energetic şi apoi la Liceul „Mihai Eminescu”, ocupându-se de asemenea de două cenacluri literare, „Ovidius„ și „Poesis”, unde a încurajat tinerii scriitori să-și prezinte creațiile și să-și cultive talentul.
 
Lumezianu a debutat, la 24 de ani, în revista „Luceafărul”, cu schița „Urluia”, publicând apoi articole, povestiri, schiţe şi poezii în majoritatea revistelor literare din țară. În 1968, i-a apărut apară în volum nuvela „Mersul ciudat al lucrurilor”, urmată de o altă nuvelă, „Ultima zi optimistă” (1971). Singurul său roman, publicat în 1985, poartă titlul „Fluxul apei dulci” și a fost publicat la Cluj, de editura „Dacia”.
Piesele de teatru, "Tatăl nostru uneori" (1976), "Capcana de nichel" (1979), "Petreceri duminicale" (1980), „Musafiri pe viaţă” (1985) au fost jucate cu succes pe scene din întreaga țară.

Despre debutul său în dramaturgie, la 39 de ani, am descoperit un articol apărut în revista Teatrul nr.11 octombrie 1976, unde Mira Iosif publică o cronică la piesa de teatru „Tatăl nostru uneori”, unde protagoniști ai scenei Dramaticului constănțean erau, printre alții, Jean Ionescu, Vasile Cojocaru sau Diana Cheregi, regia fiind semnată de Ion Maximilian. Piesa avea să fie preluată și de postul național de televiziune, în 1977.
 
„După o tradiţie care se pare că începe să se statornicească, stagiunea constănţeană a început, ca și anul trecut, cu lansarea unui debut scenic local. (Termenul nu cuprinde nici o nuanţă peiorativă.) Eugen Lumezianu este un nume cunoscut în proza tînără. Autor al unor volume de epică, deţinător al unui premiu - al revistei „Luceafărul" -, considerat decritica literarii ca o promisiune pentru o proză detaşată, de modele, tînărul scriitor şi publicist constănţean este azi lansat de teatru ca autor dramatic. Prima piesă jucată, Tatăl nostru uneori se arată un debut dramatic timid. Stilul piesei, personajele, schema confllictului, dialogul au puține rădăcini comune cu proza sa, sensibil bizară, sugestivă in subtext, nutrită de o continuă stare de perplexitate.
Abordînd genul dramatic, Eugen Lurnezianu nu şi-a propus, pentru această piesă (care nu reprezintă prima încercare «în dialog», aşa după cum rezultă dintr-o mărturisire a sa din caietul program, confesiune semnificativ intitulată Purgatoriul dramaturgului!), o miză prea mare. Tema: familia, relaţiile dintre părinţi, dintre părinţi şi copii ; situaţia-limită ; părinții în pragul despărţirii, pe un drum bătătorit al rutinei şi blazării, propriu unei maturităţi obosite. Tatăl, chirurg faimos, preocupat de meserie, de publicitate, de aventura-i extraconjugală, uneori, şi de copiii săi (de aici şi titlul, moralizator, deşi nu prea inspirat). Mama, pictoriţă (observ că, în nenumărate piese, mamele se ocupă cu pictura), interesată doar de cariera ei artistică, abulică, nepăsătoare faţă de familie, de existențele din jur. Copiii, în pragul ieşirii din adolescență, vîrstă cu probleme şi întrebări, amestecînd şi confundînd realitatea şi visul, încurcîndu-se în greutăţi şcolare şi răspunderi civice scoțînd-o din platitudinea unor situaţii, estompîndu-i unele clișee caracterologice[...]
Reprezentaţia echilibrează, cu mult farmec, veselia şi tristeţea, stări de exuberanță cu momente de gravitate, într-un cuvînt, valorifică textul, slujindu-l cu real devotament. Devotament demonstrat şi de echipa de actori, într-o strădanie comună de a da scînteie, har și haz personajelor. Jean Ionescu, tată... uneori, creionează cu fermitate portretul unui boss de spital, bîntuit de demonul amiezii. O compoziție în tonuri violente, o femeie pătimașă, realizează Agatha Nicolau, înnobilînd cu sentimente mobilurile intrusei în viața pașnicei  familii; Diana Cheregi este adolescenta vaporoasă, melomană, plutind cu nonșalanță pe valuri de muzică, iar Vasile Cojocaru, absovent al Institutului, aduce farmec și o impetuoasă participare în spectacol, desenînd un fiu necăjit de mici probleme mari.
Cu Tatăl nostru uneori, stagiunea constănţeană deschide seria pieselor originale din acest an, promițîndu-ne în continuare titluri inedite, clasice şi contemporane, care, dacă vor fi şi valorificate scenic, vor configura teatrului unul dintre cele mai interesante programe repertoriale.”
 
Puteți „răsfoi” câteva zeci de numere din revista Teatrul, puse la dispoziția Bibliotecii Digitale ZIUA de Constanța de către teatrologul Anaid Tavitian.

Sursa foto: ilustrație revista „Teatrul” nr.11/1976

Citește și:

Adrian Nicola, distins cu premiul „Eugen Lumezianu” pentru proză

Eugen Lumezianu, plutind cu discreție pe „fluxul apei dulci”

 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

1265
Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

1098
#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

1952
Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

2577
#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

1833
#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

2055
#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

1907
#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

1348
#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

1549
#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

3840
#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

3571
#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

3257
#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

2440
#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

1790
Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

1181
#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

1681
#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

1460
#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

1390
#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

1826
#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

1318