#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

Somptuoasă bijuterie arhitecturală a Bucegilor, Castelul Peleș este inspirat de renașterea germană, rivalizând ca frumusețe, în opinia cunoscătorilor, cu castelele Miramar de lângă Trieste pe țărmul Adriaticii, Neuschwanstein ori Berg din Alpii Baveriei.


Povestea splendidei reședințe regale începe cu prima vizită a regelui Carol I la Sinaia, pe 5 august 1866. Mai apoi, după numeroase alte vizite, în 1872, în urma tratativelor cu Dimitrie Ghica, președintele Eforiei Spitalelor, care era proprietara terenului din jurul Sinăii, cumpără 1.000 de pogoane lângă mănăstire, conform istorie-pe-scurt.ro. Construcția începe în 1873. Așezarea pietrei de temelie s-a tot amânat din cauza alunecărilor de teren. O mulțime de izvoare subterane au trebuit captate printr-o serie de drenuri. De aceea a fost adus la Sinaia arhitectul profesor Wilhelm von Doderer, cel care construise complexul balnear de la Mehadia, în acea vreme la austro-ungari. Ceremonia de așezare a pietrei de temelie s-a făcut la 10 august 1875, într-o duminică.




Șantierul a avut chiar și 400 de lucrători fiind alături de podul de la Cernavodă, cel mai important din Vechiul Regat. Cei mai mulți lucrători, mai ales zidarii și dulgherii erau români. Cele mai multe materiale de construcții au fost achiziționate de pe domeniile românești de pildă: zidăria de la carierele Piatra Arsă și Lunca Mare, piatra verde de la Slănic, lemnul din pădurile suveranului, iar cărămizile erau arse pe șantier. Fundația a costat 400.000 de lei. Pe 7 octombrie 1883 castelul în forma de chalet e terminat și Carol oferă un prânz de gală toastând cu vin românesc ”în onoarea și pentru fericirea României”.
Peleșul a costat 6,5 milioane de lei aur în prima etapă(1873-1883) iar până la finalizare (1914) în total 16 milioane de lei aur. Banii au provenit din caseta particulară a regelui.
În final Peleșul va ocupa 3200 de mp., având 160 de camere. Cu îmbunătățirile aduse după război va fi unul dintre cele mai coerente ansambluri de Art Nouveau din Europa.


În lucrarea „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”, dr. Constantin Tudor și prof. Nicolae Ţiripan găsim menționată, în numeroase citări, această bijuterie a regalității, datorată regelui Carol I.
 

„În amplul proces de dezvoltare a societății românești, Domnitorul și ulterior Regele Carol I a fost preocupat de materializarea unor inițiative care să transforme România, dintr-o țară relativ înapoiată, într-una modernă, continuând, în acest sens, reformele inițiate de predecesorul său Al. I. Cuza. Sesizând marile carențe de dezvoltare a țării, Carol I va impune un ritm accelerat pentru modernizarea acesteia, ceea ce îi făcea pe contemporani să numească România «Belgia Orientului» sau «Japonia europeană». Trebuie precizat că procesul necesar al modernizării a cuprins toate sectoarele vieții economice și sociale, politica guvernamentală, indiferent de partid, găsind un sprijin în monarh. De asemenea, trebuie menționat că la acest proces a aderat clasa politică a timpului, fiind un proces la care a participat întreaga societate românească.
Nu de puține ori, procesul de modernizare s-a aflat sub amprenta naționalului, având drept ideal realizarea unității statale. Procesul de modernizare a avut de înfruntat nu numai piedici interne(lipsa de capital, lipsa de forță de muncă calificată, lipsa de experiență, rutina etc.) ci și obstacole externe, marile puteri văzându-și amenințate propriile interese în România. Au apărut fabrici de cherestea, s-au îmbunătăţit căile navigabile şi drumurile, s-a acordat atenţie fondului cinegetic şi piscicol. Populaţia era instruită să îngrijească pământul, erau distribuite seminţe pentru grădini de flori şi legumicultură.
Clădirile de pe Domenii respectau tradiţia arhitecturală a locului şi erau construite, cel mai adesea, din lemn. Ordinea şi curăţenia erau elemente de care se ţinea seama permanent. Se acordă importanţă activităţilor de
asistenţă socială şi medicală şi învăţământului public, construindu-se numeroase şcoli-model și biblioteci cu un bogat fond de carte.
Carol I a călătorit în toate provinciile româneşti, atât în oraşe şi comune, cât şi în sate izolate. Pasionat de echitaţie, călărea ore întregi pentru a deveni familiar cu comunitățile locale ale patriei sale.
Îndrăgostit de monumentele istorice, a luat măsuri pentru împiedicarea degradării şi pentru restaurarea lor. Nici drumurile proaste, nici condiţiile precare de voiaj nu au constituit piedici pentru fostul locotenent al Armatei Prusace. În cursul deplasărilor(unele oficiale, altele nu), Carol I vizita, în respectiva localitate, prefectura, spitalul, şcoala, penitenciarul, unitatea militară. Adesea, asista şi la serviciul religios în biserică.
Croaziera Regală de pe Dunăre a fost inaugurată de Regele Carol în primăvara anului 1904. La prima deplasare au luat parte Regele Carol şi Regina Elisabeta împreună cu Principii Moştenitori Ferdinand şi Maria şi cei doi copii mai mari ai acestora, Carol şi Elisabeta. Traseul a început de la Turnu-Severin, a continuat în sus pe Dunăre, până la Cazane, şi de acolo până la vărsarea în mare. De multe ori, așa cum se va vedea în capitolele următoare, cu prilejul acestor croaziere Familia Regală va poposi și la Oltenița și Călărași, interesându-se de evoluția acestor două localități urbane.
O contribuție fundamentală a Regelui Carol I a fost cea în domeniul arhitecturii și construcțiilor. Sedii de instituții importante ale statului, universități, palate administrative, biblioteci, gări, colegii și licee, biserici, spitale au fost ridicate sau reconstruite cu sutele, în timpul lungii sale domnii. Opera sa de patrimoniu construit este neegalată în istoria României, la loc de cinste aflându-se Castelul Peleș și Podurile metalice peste Borcea și Dunăre de la Fetești și Cernavodă, bijuteria inginerească a lui Anghel Saligny.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Regele-copil (Mihai) își începe școala primară la Castelul Peleș, din
Sinaia, reședința de vară a Familiei Regale, avându-l ca mentor pe profesorul Nicolae Saxu. Încă de mic copil, Mihai avea să se arate
pasionat de automobile și de mecanică, pasiuni care aveau să-i fie de
folos mai târziu în viață”.

#citește mai departe în cartea „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”, dr. Constantin Tudor și prof. Nicolae Ţiripan


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

Ştiaţi că...? Vestitul Castel Peleş...