#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”: Pericle Martinescu şi Eugen Ionescu - corespondenţă din Paris


În volumul Figuri în filigran”, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, printre evocările literare şi portretele unor personalităţi „grele” ale lumii culturale interbelice, Pericle Martinescu are un capitol intitulat Eugen Ionescu sau marea Inocenţă.





Autorul l-a cunoscut îndeaproape pe dramaturgul adoptat ulterior de francezi, Ionesco aflându-se printre amicii săi, frecventat adesea, înainte de plecarea sa definitivă din ţară. Opera lui critică este caracterizată ca fiind „de o mare candoare, căci, deşi nega totul, n-o făcea cu răutate sau aversiune, nu folosea invective în diatribele lui…O solitudine agresivă era poziţia lui funciară, iar pentru asta nu-l condamna nimeni, dimpotrivă, toată lumea îl privea ca pe un copil teribil, şi-l simpatiza, chiar dacă nu era de acord cu opiniile lui.”


Rememorând un episod din vara anului 1939, petrecut la Paris, eseistul inserează şi o parte din corespondenţa avută cu Eugen Ionescu, în care se întrevede îngrijorarea faţă de spectrul războiului şi al evenimentelor tulburi care zguduiau Europa.
 

„Mă aflam la Paris într-un grup de vreo cincisprezece tineri intelectuali invitaţi de Institutul Francez din Bucureşti să participe la marile festivităţi de 14 iulie din acel an, când se sărbătoreau 150 de ani de la Revoluţia franceză. Dar la Paris eu mă desprindeam adesea de grup, renunţând la programul oficial, fiindcă întâlnisem acolo doi foarte buni prieteni, foşti colegi de Facultate, esteticianul Ion Ureche şi poetul Ştefan Dima, amândoi înscrişi la Sorbona pentru doctorat (la îndrumarea lui Tudor Vianu).

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Cu aceştia colindam oraşul, ziua şi noaptea, condus de ei ca să-mi arate cele mai interesante lucruri demne de văzut. Mă despărţeam de amicii mei la ore târzii, când mă duceam la Cité Universitaire, unde era cazat grupul nostru, al românilor. Şi astfel, chiar în noaptea de 14 iulie, când Parisul cânta şi dansa pe toate străzile şi în toate pieţele, în drumul meu, de unul singur, spre Cetatea Universitară, trecând prin Place de l’Italie, arhiplină de lume care cânta şi dansa, mă pomenesc deodată alături de trei bucureşteni: Eugen Ionescu, Rodica, soţia lui, şi Letiţia Papu, opriţi acolo să admire şi ei spectacolul.


N-a fost o surpriză, a fost ceva uluitor: să ne întâlnim pe neaşteptate, la miezul nopţii, într-o piaţă din marele Paris! Uimirea a fost a tuturor, mai ales că nu ştiam a ne fi aflat atunci cu toţii la Paris. (Ei aveau un sejur ca bursieri ai Institutului Francez din Bucureşti.) Am prelungit bucuria întâlnirii minute în şir, iar eu am ajuns la locul de odihnă abia înspre ziuă.

 

O scrisoare relevând „substanţa şi viziunea dilematică a dramaturgului de mai târziu”

În septembrie 1939, după izbucnirea celui de-al doilea război mondial, Eugen Ionescu se găsea din nou la Bucureşti, unde am reluat colocviile noastre animate din camera lui Edgar Papu. Pentru ca, în 1941, după un anonimat (în presă) de vreo doi ani, el să fie numit, de Ministerul Propagandei, ataşat cultural pe lângă Legaţia României din Franţa liberă (la Vichy), de unde nu s-a mai întors în ţară.
În subsidiar, merită să fie cunoscută o scrisoare a lui din acele perioade, ilustrativă pentru substanţa şi viziunea dilematică a dramaturgului de mai târziu:


26.I.1939 (Paris)
Dragă Pericle,
Fiindcă nu ştiu unde stai, îţi scriu la prietenul Todiraşcu. Aş vrea să-ţi spun multe lucruri, dar ce să spun altceva decât că e dezolare, agonie în lume, că stăm pe marginea prăpastiei. Ce putem face? Războiul vine mâine, cu el sfârşitul unui fel de a înţelege şi a unei lumi înseşi. Pictura şi teatrul aici (s-a terminat legenda teatrului minor francez) sunt de-o acuitate, de-o nobleţe, de-un gusc, de-o durere, de un simţ al durerii şi al umanului neîntrecute. ln acelaşi timp, din diferite părţi, braţe se întind; o renaştere spirituală şi creştină franceză extrem de autentică, adâncă, plurală.
Ce va ieşi de aici? Va rezista? Va fi cu adevărat o renaştere? Sau e sfârşitul creştinesc (une fin chrétienne) al Franţei?
Nu mai ştiu. Sunt disperat, întristat, căci văd că se termină lucrurile, vieţile. Toate lucrurile la care ţin pe pământ. Trebuia să ştiu asta mai demult. Dar aparenţa vieţii, lipsa de fervoare, lenea spirituală m-au împiedicat să văd ce nu mai pot astăzi să împiedic să văd: moartea, neeternitatea.
Scrie-mi,
Eugen Ionescu


Restul - se cunoaşte de către toată lumea ...”



Citeşte şi:

#sărbătoreşteDobrogea141 „Figuri în filigran“, de Pericle Martinescu - un nou titlu în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol:   Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

1101
Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (II) - Izvoarele medievale și mercenarii lui Mihai Viteazul

Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (II) - Izvoarele medievale și mercenarii lui Mihai Viteazul

950
#DobrogeaDigitală - „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu:    Destin de artist, răpus la doar 31 de ani

#DobrogeaDigitală - „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu: Destin de artist, răpus la doar 31 de ani

1352
#DobrogeaDigitală – „DobrogeaAcademică”:  #DobrogeaAcademică, la un an – dimensiunea unui proiect dedicat comunității

#DobrogeaDigitală – „DobrogeaAcademică”: #DobrogeaAcademică, la un an – dimensiunea unui proiect dedicat comunității

1968
Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (I) -  O istorie din vremea lui Mihai Viteazul

Atacarea orașului Babadag și bătălia din Dealul Comisului (1596) (I) - O istorie din vremea lui Mihai Viteazul

1661
#DobrogeaDigitală – „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu“, de Vasile M. Kogălniceanu:   „M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii”

#DobrogeaDigitală – „Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu“, de Vasile M. Kogălniceanu: „M. Kogălniceanu a fost și va rămâne total și întreg al Națiunii”

1551
Medgidia în primii ani ai regimului comunist

Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1149
#Dobrogeadigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928:   Dobrogea altui secol. Regina Maria și principele Nicolae, în vacanță la „Cuibul singuratic”

#Dobrogeadigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: Dobrogea altui secol. Regina Maria și principele Nicolae, în vacanță la „Cuibul singuratic”

1758
La nouă decenii de la momentul lansării:   Odiseea construirii primului submarin românesc „Delfinul”, singurul „cocoșat” din lume, binecuvântat de Regele Carol al II-lea

La nouă decenii de la momentul lansării: Odiseea construirii primului submarin românesc „Delfinul”, singurul „cocoșat” din lume, binecuvântat de Regele Carol al II-lea

1503
Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași:  „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași: „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

2688
Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (IV) – Inscripțiile de la Tomis

Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (IV) – Inscripțiile de la Tomis

1564
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920):   Vasile Pârvan, despre breasla măcelarilor din Tomi care a fost silită să contribuie la facerea zidurilor cetății antice

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul I, nr. 3 (1920): Vasile Pârvan, despre breasla măcelarilor din Tomi care a fost silită să contribuie la facerea zidurilor cetății antice

1618
#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan:   Prim-balerina Isabela Aguletti – grație și dăruire artistică

#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan: Prim-balerina Isabela Aguletti – grație și dăruire artistică

987
#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:   In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

1130
Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (III) – Tomis... Kostendje...

Arheologul Desjardins și Dobrogea anului 1867 (III) – Tomis... Kostendje...

1087
#DobrogeaDigitală – „Dobrogea de ieri și de azi”, de Simion Tavitian:  Poetul Virgil Teodorescu – „Dobrogea de odinioară pornea de la nivelul celei mai slab dezvoltate regiuni”

#DobrogeaDigitală – „Dobrogea de ieri și de azi”, de Simion Tavitian: Poetul Virgil Teodorescu – „Dobrogea de odinioară pornea de la nivelul celei mai slab dezvoltate regiuni”

1388
Proiecte  româneşti de realizare a unui canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa (II)

Proiecte româneşti de realizare a unui canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa (II)

1037
#citeșteDobrogea:  Arestat pe motive politice, la Poarta Albă, folcloristul dobrogean Ovidiu Papadima atinsese 44 kg

#citeșteDobrogea: Arestat pe motive politice, la Poarta Albă, folcloristul dobrogean Ovidiu Papadima atinsese 44 kg

1391
#DobrogeaDigitală – „Dicţionar Lumea artistică a Constanţei (I) Teatrul de Balet Oleg Danovski”, de Jean Badea:  La mulți ani, maestre Horațiu Cherecheș!

#DobrogeaDigitală – „Dicţionar Lumea artistică a Constanţei (I) Teatrul de Balet Oleg Danovski”, de Jean Badea: La mulți ani, maestre Horațiu Cherecheș!

1283
#citeșteDobrogea: Sculptorul volumelor monumentale – Cristea Grosu (21 iunie 1906 – 1991)

#citeșteDobrogea: Sculptorul volumelor monumentale – Cristea Grosu (21 iunie 1906 – 1991)

1054