#DobrogeaDigitală: Grigore Antipa, despre „Marea Neagră“

 

 

• Grigore Antipa s-a născut pe 27 noiembrie 1867, la Botoşani, într-o familie de intelectuali. Rămâne orfan de mic şi este crescut de unchi şi mătuşi într-un mediu multicultural. 

Precursor al hidrobiologiei în știința românească, dar și în cea internațională, Grigore Antipa este savantul care și-a consacrat mare parte din viață studiului aprofundat al Dunării și Mării Negre, participând în 1893 la o expediție organizată de țările riverane, pe nava Elisabeta, pusă la dispoziția cercetătorilor de regele Carol I.

În anul 1932, Grigore Antipa înfiinţează la Constanţa Institutul Biooceanografic, cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări. Institutul se transformă în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine.

Cele mai semnificative studii de biologie marină au fost cuprinse în volumul „Marea Neagră“,  editat în 1941, sub egida Academiei Române și din care vă propunem spre lectură volumul I, purtând subtitlul „Oceanografia, bionomia și biologia generală a Mării Negre“.
 
Grigore Antipa povestește în introducerea cărții „Marea Neagră“, pe care o puteți descărca gratuit din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța experiența sa pe crucişătorul M.R.R. «Elisabeta».

 

„Dela 1893 — de când, îmbarcându-mă pe crucişătorul M.R.R. «Elisabeta» pentru o călătorie de studii de 9 luni în Marea Neagră, am pornit primele mele cercetări asupra Ichtiologiei acestei mări — şi până astăzi, problemele pe care avem a le rezolvi aci, atât din punctul de vedere practic — al putinţei satisfacerii marilor şi permanentelor noastre interese naţionale — cât şi din punctul de vedere ştiinţific, s’au schimbat foarte mult. Ele iau acuma un alt aspect şi urmăresc alte ţeluri, potrivite, pe de o parte, situaţiei politice actuale, iar pe de altă parte, progresului general al ştiinţelor oceanografice şi biologice. Iată în scurt, cum au evoluat ele în acest răstimp de 42 de ani:

Din punctul de vedere al satisfacerii marilor noastre interese naţionale, problemele care se impun astăzi cercetării şi rezolvării noastre sunt cumult mai grele şi mai importante1). Căci trebue să ne dăm bine seama, că noi, astăzi — în urma războiului balcanic şi a războiului mondial — ajungând săj avem la Mare o lungime de coastă de 440 km — aproape atât de lungă cât cea a Belgiei cu a Olandei împreună  — avem acum baza geografică necesară ca să putem desfăşura o importantă activitate maritimă, la care, de altfel, atât situaţia noastră la Gurile Dunării cât şi teritoriul nostru ne obligă. Aşa dar, şi interesele ce avem a le afirma şi apăra aici sunt acum incomparabil mai importante.

Dacă Marele Nostru Rege întemeietor, în indicaţiunile ce obişnuia să dea pentru îndrumarea viitorului ţării sale, a putut spune încă de acum 42 de ani — cu ocazia botezului cargobotului S.M.R. « Regele Carol I» — că: «viitorul este pe mare», astăzi acest adevăr devine un imperativ al politicei noastre de Stat, orice neglijenţă în această privinţă putând avea consecinţe fatale pentru evoluţia noastră. Noi nu trebue »să uitămcă, după tratatul dela Berlin apariţiunea noastră ca Stat maritim, cu un început de marină militară, era privită de vecinii răuvoitori cu gelozie şi ca o îndrăsneală din partea nbastră, îndrăsneală pe care ei trebuiau s’o tolereze numai din cauza tratatelor — căci Marea Neagră continua să fie considerată de ei ca un «lac interior rusesc». Trebue să mai ştim că, în fond, şi astăzi o asemenea mentalitate continuă să persiste, manifestându-se însă sub forme mai inocente. “

Citește continuarea în „Marea Neagră“, pe care o poți descărca gratuit din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța. 
 
Sursa foto: antipa.ro
 
Citește și:

76 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Grigore Antipa, pasionat cercetător al Mării Negre
 
Grigore Antipa, precursor al cercetării marine şi pasionat al studiului Mării Negre