#DobrogeaDigitală: In memoriam Anghel Saligny – simbolul modernizării Dobrogei

 
  • La 17 iunie 1925, murea la București inginerul și inventatorul român, Anghel Saligny 
Academician, inginer constructor, inventator, ministru și pedagog român, Anghel Saligny s-a născut pe 19 aprilie 1854, la Şerbăneşti, judeţul Galaţi.

Considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, Saligny se află printre întemeietorii ingineriei românești.

Simbol al modernizării Dobrogei, a lăsat ca repere lucrări de neegalat, care au permis provinciei dintre ape să se alinieze la standardele europene ale vremii.

După ce a terminat liceul la Potsdam, în Germania, Saligny a studiat Astronomia la Universitatea din Berlin şi, apoi, a fost student al Şcolii Tehnice Superioare din Charlottenburg (1870-1874). După terminarea studiilor a lucrat la construcţia căii ferate Cottbus – Frankfurt-am-Order.

După revenirea în ţară, în 1876, este numit inginer la Serviciul de Poduri şi Şosele, lucrând la construcţia căii ferate Ploieşti-Predeal, iar în 1881 este numit director adjunct în cadrul aceluiaşi Serviciu şi îi este încredinţată executarea liniilor ferate Adjud-Târgu Ocna şi Bârlad-Vaslui. În 1883 a fost numit în serviciul nou creat de poduri şi căi ferate, construind numeroase poduri metalice, între care se distinge cel de la Cosmeşti, peste Siret, cel dintâi mare pod proiectat (pod dublu de şosea şi cale ferată de 430 m lungime), realizat în 1888, lucrare care l-a consacrat ca un remarcabil constructor de poduri.

În 1887 i s-a încredinţat conducerea Serviciului Studiilor Liniilor Feteşti-Cernavodă. Principala sa operă în cadrul marelui complex feroviar Feteşti-Cernavodă a constituit-o podul peste Dunăre de la Cernavodă, pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume.

Proiectul din 1888 al acestui pod aducea două inovaţii esenţiale: sistemul de grinzi cu console pentru suprastructura podului şi folosirea oţelului moale, în locul fierului pudlat, pentru tabliere. Podul peste Dunăre de la Cernavodă a fost construit între 1890-1895 şi a fost inaugurat în septembrie 1895.

La inaugurarea podului, Regele Carol I a bătut ultimul nit, de argint, şi a fost zidit documentul inaugurării. Peste pod a trecut apoi un prim convoi cu 15 locomotive, cu o viteză de 60 km/oră, urmat de un al doilea tren, cu o viteză de 80 km/oră. În tot acest timp, Anghel Saligny și-a demonstrat încrederea și responsabilitatea, stând sub pod, pe o şalupă, alături de muncitorii săi.
În cadrul lucrărilor de amenajare a Portului Constanţa (1889-1909) a folosit, pentru prima oară în România, piloţi şi radiere de beton armat. A proiectat stația de petrol și silozurile de cereale, cu o capacitate de 30.000 tone, mai mari chiar decât cele din porturile Marsilia şi Genova.

Anghel Saligny a fost şef al Catedrei de Poduri la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti (1884-1919), precum şi ministru al Lucrărilor Publice (1918-1919). S-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între 1895-1897 şi 1910-1911.
La 7 aprilie 1897, a fost ales membru titular al Academiei Române. A fost vicepreşedinte (26 martie 1901-23 martie 1904) şi preşedinte (18 aprilie 1907-25 mai 1910) al Academiei Române. În 1908 i-a fost decernat titlul de Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare.
Anghel Saligny a murit la 17 iunie 1925, la Bucureşti.
 
În ziarul „Cuvântul” (I, nr. I, 18 decembrie 1905), indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, un material referitor la unele aspecte edilitare face referire la propunerea lui Saligny de a construi un dig submersibil, menit să lărgească plaja din Constanța și să evite eroziunea costieră:
 
„Instalaţiunea băilor de mare, la Mamaia, fiind de o covârşitoare însemnătate pentru oraşul Constanţa, este nevoe ca un examen amănunţit să fie făcut şi să se pună în adevărată lumină condiţiunile în care o asemenea lucrare a putut fi întreprinsă şi consecinţele ce pot decurge din îndepărtarea băilor de mare la aproximativ 9 kilometri de oraş.
Când actualul consiliu comunal a intrat în exerciţiul funcţiunilor sale la Ianuarie a.c., se afla la primărie un proect întocmit de unul dintre cei mai eminenţi tecnicieni a ţărei, cunoscut şi în străinătate ca inginer fruntaş, d. A. Saligny.
Acest proect cerut d-lui Saligny de către d. Cr. Georgescu, primarul Constanţei, avea menirea de a da mijloacele potrivite pentru apărarea malurilor despre nordul oraşului, care precum se ştie surpându-se necontenit, provoacă mistuirea clădirilor ridicate în acele părţi.
Lucrarea datorită d-lui Saligny este o operă minunată, care odată realizată nu numai că va apăra de distrugere o sumă de proprietăţi învecinate cu marea, dar încă va permite înfiinţarea unui quartier nou de toată eleganţa şi a unui bulevard lung de peste 2 kilometri, care şerpuind dealungul mărei, va servi ca plimbare de atracţiune atât pentru orăşeni cât şi pentru vizitatorii vremelnici ai portului nostru.
Proectul d-lui Saligny, pe lângă aceste avantaje de o netăgăduită însemnătate, mai conţine şi o parte capitală; el resolva o problemă care era la ordinea zilei, aceea de a determina posiţiunea viitoarelor băi de mare ale oraşului. Se ştie în adevăr că basinul din portul nostru, destinat la manipulaţiunile petroleului, se află în imediata vecinătate a viilor oraşuluI; a fost dar nevoe să se aşeze instalaţiunile şi rezervoriile indispensabile exportului petroleului în apropierea acestui basin şi deci al viilor, adică pe plaja care se întinde dealungul lor; aşa fiind, trebuia să se prevază că băile de mare ce erau tot pe acea plajă, vor trebui mutate de acolo.
Profitând de experienţa'i bine cunoscută, apoi de observaţiunile culese cu ocaziunea construirei portului de la Constanţa şi a celui mai mic de la Mangalia, d. Saligny a ajuns la conclusiunea, că cu ajutorul unui dig submersibil, aşezat în mare şi anume potrivit, se pot produce cu mică cheltuială şi în timp scurt potmoliri de nisipuri şi deci formaţiunea unei plaje artificiale, în ori şi ce parte după coasta dealungul căreia urmează să se facă apărările şi bulevardul proectate de d-sa. Costul digului submersibil propus de d. Saligny este de maximum 30 mii lei.
Cu ajutorul acestui dig nisipurile purtate de curentele mărei pot fi oprite în loc, producând o plajă ce s'ar fi întins cu câteva sute de metri în mare. Locul ales de d. Saligny pentru aşezarea digului proectat era cam în dreptul bisericei greceşti, aşa că s'ar fi putut obţine o plajă întinsă, în oraş, la câteva sute de metri numai de hotelul Carol, în imediata vecinătate a pieţei Independenţei nu mai era nevoe, băile de mare fiind la centru, ca municipalitatea să îngrijească de mijloacele de transport la băi; nici publicul nu mai era nevoit să cheltuiască şi să suporte îmbulzeala supărătoare în vagoane, înfierbântaţi de o căldură caniculară.”


Sursa foto: statuia lui Anghel Saligny din Constanța

Citește și:

Expoziție itinerantă găzduită de orașele în care a clădit Anghel Saligny 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

814
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

579
#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

1801
#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?\

#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?"

1268
Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa –  procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa – procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

2384
#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

1584
#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

1123
#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

1851
#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

1491
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

1049
#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

1108
#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

781
#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

1372
#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

1333
#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

1758
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

1221
#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

844
#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

1446
Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

798
#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

1239