#DobrogeaDigitală: In memoriam Corneliu Leu, omul cu vocație de ctitor

  • Astăzi se împlinesc 89 de ani de la nașterea regretatului scriitor dobrogean Corneliu Leu
 
Cunoscut prozator, dramaturg, jurnalist şi om de radio, Corneliu Leu s-a născut la 21 iulie 1932, la Medgidia și, chiar dacă a părăsit locurile natale, a rămas întreaga viață strâns legat afectiv de Dobrogea și spiritul ei.



Și-a făcut debutul în teatru cu piesa «A doua dragoste», lucrare inspirată de spaţiul dobrogean, care s-a jucat la  Constanţa, în 1965. În anul 1967, Corneliu Leu a înfiinţat postul Radio Vacanţa, numele său fiind legat şi de prima filială a Uniunii Scriitorilor Români în orașul în care s-a născut. În 1973, a inaugurat „Casa de filme nr. 4″, devenind producător și regizor.

În volumul său, „Personalități marcante ale Medgidiei”, profesorul Adrian Ilie îi dedică un capitol important, de unde aflăm întregul său parcurs biografic și profesional.
 
„Corneliu Leu s-a născut la 21 iulie 1932 la Medgidia, fiind scriitor, dramaturg, regizor de film şi fondatorul mai multor organizaţii social-culturale. Tatăl său a fost avocatul Ion C. Leu, apreciat în Medgidia pentru pledoariile sale. A urmat cursurile Liceului Mircea cel Bătrân din Constanţa (1946-1949), ulterior devenind student al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti.
În perioada 1949-1957, participă la înfiinţarea filialei Constanţa, a Uniunii Scriitorilor, la organizarea primei Consfătuiri Naţionale a Tinerilor Scriitori şi la realizarea primelor emisiuni de televiziune. A debutat literar în 1949, cu poezia "Arta", în revistele "Flacăra" şi "Viaţa Românească" şi cu nuvele şi povestiri în “Cuget liber” şi “Pagini dobrogene”. în anul 1967, înfiinţează postul „Radiovacanţa”, iar în anul 1968 începe realizarea şi prezentarea pe parcursul mai multor ani a serialului TV de film de autor „Călătorii romantice”.
Un an mai târziu înfiinţa Editura Eminescu şi colecţia „Romanul de dragoste”. În anul 1970 înfiinţează Studioul de filme al televiziunii publice, începând producţia primelor seriale româneşti şi a coproducţiilor TV, iar în 1973 înfiinţează „Casa de filme nr. 4" devenind producătorul unor filme şi mari ecranizări precum: "Cantemir”, „loanide”, „Adevărul şi Puterea”, „Mihai Viteazul”, „Actorul şi sălbaticii”, „Ciprian Porumbescu”, „Ţara de piatră”, „Serata”, „Casa de la miezul nopţii”, ”Cu mâinile curate”, “Felix şi Otilia”, „Lumina palidă a durerii”, „Nea Mărin Miliardar”, „Iarba verde de-acasă”, „Alexandra şi infernul”, „Scrinul negru”, „Tănase Scatiu”, „Facerea lumii”, „Agentul straniu”, „Imposibila iubire”, „Castelul din Carpaţi” etc. în anul 1990, înfiinţează "Fundaţia Episcopul Grigorie Leu", iar în anul 1997, înfiinţează Consfătuirea Naţională a Intelectualilor de la Sate, Institutul Naţional de Personalism (1998), „Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc” (1999) şi Asociaţia Fundaţiilor pentru Dezvoltare Rurală (2000). în anul 2013, înfiinţează publicaţia „Creşterea limbii româneşti” şi contribuie la promulgarea Legii Zilei Limbii Române.
Activitatea a fost marcată şi la Medgidia, alături de oficialităţile localităţii Căuşeni, din Republica Moldova. Cu acest prilej va lansa şi „Antologia de poezie română cinstind limba română” şi filmul documentar ale manifestării legat de existenţa celor două state româneşti, vorbitoare a unei singure limbi şi având aceiaşi cultură.
A publicat mai multe romane, reportaje, nuvele şi povestiri printre care: „Asiziile şi alte povestiri radiofonice” (1950), „Ochiu Dracului” (1956), „Vârsta de aur” (1958), „Nopţi dobrogene” (1958), „Sângele şi apa” (1959), „Cu mâinile noastre” (1961), „O familie puternică” (1962), „Viitorul al doilea” (1963), „Puterea” (1964), „Balade” (1965), „Viaţa particulară a lui Constant Hagiu” (1967), „Femeia cu ochi albaştri” (1970), „Dreptul la dragoste” (1968), „Puterea” ediţia a Il-a (1973), „Teatru” - colecţia “Rampa” (1974), „Această viaţă sentimentală” (1976), „Femeia cu ochi albaştri”, ediţia a Il-a (1977), „Plângerea lui Dracula” (1977), „Patriarhii” (1979), „Teatru comentat” (1979), „Romanul unei zile mari” (1979), „Insulele” (1982), „Simboluri” (1983), „Romanul unei zile mari” ediţia a IlI-a (1989), „De groază şi de râs” (1991), „Poetul ca o floare” (1992), „Anonimul Brâncovenesc” (1994), „Drumul spre Damasc” (1995), „Democraţia locală” (1995), „Spionii birocraţi” (1996), „Fiii risipitori ai Europei” (1997), „Iarna iubirii” (2001), ,,Amintiri din Casa Scriitorilor” (2002), "în gura leului - sau cronica politică a anilor 1992-2004" , „The Novei of a Creat Day” - traducere prescurtată în limba engleză a ,,Romanului unei zile mari” - „Realpublishers” (2005), "Vecinul cel bun" (2008), “Biserica din eter” (2009).
Înfiinţează publicaţia „Creşterea limbii româneşti”, în anul 2013. A fost implicat activ în teatru şi televiziune, fiind recompensat cu premii şi distincţii. Dintre acestea putem aminti: premii ale Uniunii Scriitorilor din Romania, premii de proză şi roman. Premiul de teatru al Euroviziunii, Cavaler şi Ofiţer al mai multor ordine şi Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer.
A avut o bogată activitate jurnalistică, fiind redactor al publicaţiilor "Cuget liber", "Contemporanul", şi "Roumanie d'aujourdhui".
A făcut parte din diverse organizaţii, asociaţii, fundaţii şi grupuri de iniţiativă, printre care: membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (1949), membru fondator al Uniunii Ziariştilor din România (1952), membru titular al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor (1965), membru titular al Institutului Internaţional "Jacques Maritain" (1995) şi membru fondator al Asociaţiei Europene pentru Educaţie Pluralistă (1997). A deţinut funcţia de preşedinte al Mişcării pentru Progresul Satului Românesc, membru de onoare al Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români (A.C.S.R.), membru în Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (Canada), Preşedintele „Fundaţiei Episcopul Grigorie Leu” şi Preşedintele Grupului de Presă şi Iniţiativă Civică pentru Slujirea Limbii Române în Unitate de Simţire Naţională. Date şi referinţe despre activitatea sa se pot găsi în: Dicţionar de lileratură română (1979), Dicţionar cronologic de literatură română (1979), Dicţionar de literatură română contemporană (1975), International Directory of Philosophy and Philosophers - B. G. Wikipedia (2000).
Înfiinţează în anul 2001, la 172 de ani de la apariţie, noua serie a revistei Albina.
Începând cu data de 25 octombrie 2004, a devenit cetăţean de onoare al municipiului Medgidia, ca o recunoaştere a meritelor sale şi a faptului că a ţinut permanent legătura cu locul său de naştere.
A murit la 9 iunie 2015, la Bucureşti.”
 


#citeşte mai departe în „Personalități marcante ale Medgidiei”
„Personalități marcante ale Medgidiei”
#Autor Adrian Ilie
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: ilustrație din volumul „Personalități marcante ale Medgidiei”, de Adrian Ilie
 

Citește și:

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

756
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

712
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

907
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1060
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1591
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1651
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1893
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1703
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1627
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1506
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1997
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2377
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2571
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2883
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2838
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2590
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2557
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2710
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2833
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3490