#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc


Pe 21 octombrie, în urmă cu 24 de ani, se stingea genialul dansator şi coregraf român, Oleg Danovski, cel care avea să împrumute numele său primului teatru de balet din România.
 
Născut pe 9 februarie 1917, în Vosnesensk, Ucraina, micul Oleg a moștenit pasiunea pentru dans de la mama sa, maestra de balet Malvina Danovski. La doar 14 ani, fugea la București  și se angaja ca balerin la Teatrul Cărăbuș, devenind curând prim-solist, și, la doar 17 ani, cel mai tânăr coregraf din lume.



Supranumit „Sfinxul Slav”, ilustrul artist a urcat pe toate marile scene ale lumii, începând cu Teatrul Balșoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York.

A înființat la Constanța, în urmă cu mai bine de patru decenii, primul ansamblu de balet, devenit ulterior teatru, o companie multiculturală unde, pe lângă dansatori români, a adus artiști din Ardeal, de origine maghiară, cehă, germană -  un ansamblu de o forță și autenticitate extraordinară, care avea să miște lucrurile și să configureze baletul românesc modern.
 
Coregraf al celebrei trilogii ceaikovskiene – „Lacul lebedelor“, „Frumoasa din pădurea adormită“ și „Spărgătorul de nuci“, Oleg Danovski a dus renumele balerinilor români dincolo de granițele țării, iar legăturile sale cu impresarul Joachim Landgraff au făcut din turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanța o tradiție care continuă și în zilele noastre.
 
Alte capodopere ale geniului său coregrafic sunt „Cenușăreasa", "Giselle", "Rapsodia de Enescu" , "Chopiniana" sau „Crăiasa zăpezilor", acesta din urmă fiind ultimul său spectacol, montat în 1996, cu puțin înainte de marea sa trecere. 
 
În Dicţionar. Lumea artistică a Constanţei. Teatrul de balet Oleg Danovski”, volum apărut în 2001, din iniţiativa directorului TBOD de la acea vreme, Ana Maria Munteanu, regretatul Jean Badea îi dedică artistului-ctitor mai multe pagini, cu extrase din cronicile apărute pe marginea spectacolelor sale, dar și cu evocări ale personalității sale copleșitoare:

„În istoria dansului românesc al acestui secol, este a doua personalitate artistică după Floria Capsali, care se impune nu numai în calitate de creator, dar şi de liant şi ferment cultural, de creator de şcoală şi de instituţii de cultură coregrafică.” (Liana Tugearu)
 
„Oleg Danovski a îmbinat severa geometrie a baletului clasic cu vocabularul fulgurant al dansului modern. El prezintă nu doar rezolvarea excelentă a unor probleme de estetică coregrafică, dar şi un caz pasionat de izbândă în domeniul atât de dificil al înnoirii. ( ... ) Iar gama largă a acestui ansamblu se datorează pe de o parte tinereţii şi însufleţirii elementelor ce-l alcătuiesc, pe de altă parte maestrului de balet Oleg Danovski, care reia totul de la capăt atunci când totul părea încheiat, ca şi cum şi-ar arunca beţe între roate pentru ca ideea să se afirme cât mai repede, cât mai convingător”. (George Sbârcea)
 

#citește mai departe în „Dicţionar. Lumea artistică a Constanţei. Teatrul de balet Oleg Danovski”
#„Dicţionar. Lumea artistică a Constanţei. Teatrul de balet Oleg Danovski”
#Autor Jean Badea


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

Se împlinesc 23 de ani de la moartea maestrului Oleg Danovski

#citeşteDobrogea 102 ani de la venirea pe lume a geniului baletului românesc Oleg Danovski. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

331
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

509
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

731
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

992
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1523
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1588
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1825
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1637
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1566
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1441
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1935
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2311
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2509
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2818
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2775
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2530
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2496
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2650
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2768
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3427