#DobrogeaDigitală: Încercarea de furt a statuii lui Ovidiu - „Vroiau s-o ducă la Sofia, ca trofeu de război“


Statuia lui Ovidiu se află în Piaţa Ovidiu din Constanţa (fosta Piața Independenței), în fața Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanţa (fosta clădire a Primăriei Constanței). Realizată din bronz, în 1887, de sculptorul italian Ferari Ettore, aceasta îl înfățișează pe poetul roman Publius Ovidius Naso.
 
Un lucru interesant este că un alt exemplar se află în Italia, la Sulmona, locul unde s-a născut celebrul poet. Astfel, sculptorul antemenționat a realizat două statui identice pentru cele două localități în care a trăit Ovidiu, în Tomis și Sulmona. Pe soclu sunt gravate patru versuri din elogia a treia a cărții a  treia a Tristelor sale:
 
Eu care zac aci, cântatorul dragostelor tinere, poetul Naso
Am pierit din cauza geniului meu
Și tu care treci și ai iubit, să nu-ți fie greu a zice:
Fie-i țărâna ușoară lui Naso.
 

„O împrejmurare ridicolă e demnă de povestit ”

       
În timpul ocupației străine din Dobrogea din Primul Război Mondial, armata bulgară s-a întrecut în furturi. Una dintre „bravurile“ lor este și încercarea de furt a statuii. Fără permisiunea germanilor, bulgarii au coborât statuia de pe piedestal. Nemții au urcat-o imediat la loc.
 
Un scurt paragraf din 1930, din monografia „Tomi-Constanța“, de col. Ionescu M. Dobrogianu, ne prezintă întâmplarea:
 
O împrejmurare ridicolă e demnă de povestit. Ea invederează înclinarea spre jaf a bulgarilor. Ce vor fi cugetat ei, când au văzut statuia poetului Ovidiu, e greu de ghicit. Într’o noapte coboară statuia de pe soclul ei. De sigur că vroiau s’o ducă la Sofia, ca trofeu de război, să împodobiască una din piețele capitalei regatului bulgar.

Dimineața, germanii găsesc statuia trântită la piciorul soclului și, fiindu-le rușine de isprava aliaților lor, au pus s’o ridice la locul ei. Cineva a avut fericita ideie s’o fotografieze, așa cum se vede în gravură. Și bine a făcut, ca să se arate viitorimei, că furtul moaștelor Sf. Dumitru, de la Mitropolia din București, nu este o legendă, ci un fapt, care intră în obișnuința poporului bulgar.
 
Sursă foto și de documentare : Tomi - Constanța, Monografie alcătuită de Col. Ionescu M. Dobrogianu
 
Citește și:

Constanţa după Primul Război Mondial - „Lipsește orașului nostru un plan de sistematizare“
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Dumitru Caramitru, la 75 de ani!

#DobrogeaDigitală: Dumitru Caramitru, la 75 de ani!

1133
 Vluisiti zboarî armâneșțî: Nuși Tulliu - Sursum corda! ʼN sus inimile: «De la Pind și pânʼ la Mare, să cântăm, Români, cântați. Și la Pind și la Carpați, pretutindeni unde sʼfrați!»

Vluisiti zboarî armâneșțî: Nuși Tulliu - Sursum corda! ʼN sus inimile: «De la Pind și pânʼ la Mare, să cântăm, Români, cântați. Și la Pind și la Carpați, pretutindeni unde sʼfrați!»

1099
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu.  Regimul navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră după cel de-al Doilea Război Mondial

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Regimul navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră după cel de-al Doilea Război Mondial

1032
#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

1103
#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

1083
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Prioritățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Prioritățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

1326
#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

1077
#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

1071
#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

1501
#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

1319
 #citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

#citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

1254
#DobrogeaDigitală: Polemici asupra situației veteranilor din Dobrogea

#DobrogeaDigitală: Polemici asupra situației veteranilor din Dobrogea

1111
#DobrogeaDigitală: Teodor Pleșu. „O pildă vie de abnegație și patriotism în Dobrogea”

#DobrogeaDigitală: Teodor Pleșu. „O pildă vie de abnegație și patriotism în Dobrogea”

1178
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Evoluția structural-doctrinară a marinei militare între anii 1948 și 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Evoluția structural-doctrinară a marinei militare între anii 1948 și 1958

840
Vluisiti zboarî armâneșțî. Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Învățământul pentru românii balcanici și apostoli ai «farei armâneșțî» de altădată...

Vluisiti zboarî armâneșțî. Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Învățământul pentru românii balcanici și apostoli ai «farei armâneșțî» de altădată...

1555
#DobrogeaDigitală: 175 de ani de la nașterea lui Constantin Pariano, „patriarhul agriculturii dobrogene”

#DobrogeaDigitală: 175 de ani de la nașterea lui Constantin Pariano, „patriarhul agriculturii dobrogene”

1214
#DobrogeaDigitală: Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic

#DobrogeaDigitală: Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic

1296
#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

1704
Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământului și „apostolilor Neamului” de altădată...

Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământului și „apostolilor Neamului” de altădată...

1919
#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

2261