#DobrogeaDigitală: Instrumente muzicale și jocuri în Dobrogea la începutul secolului XX – „Predomină cel tărăgănat, sub influență orientală“

• Ne sunt prezentate dansuri jucate și astăzi precum dobrogeanca, geamparalele și paidușca.

Cartea „Dobrogea - 50 de ani de viață românească 1878-1928“ reprezintă mai exact Analele Dobrogei, anul IX, volumul I, publicat în 1928, sub coordonarea directorului C. Brătescu și secretarului I. Georgescu. Volumul este o amplă retrospectivă asupra situației Dobrogei pe toate planurile pe parcursul a 50 de ani. Aflăm atât detalii statistice cât și prezentări detaliate a diferitor domenii.

În capitolul cinci, Emil Riegler-Dinu prezintă cu mult interes situația folclorului dobrogean. Subcapitolul este structurat pe diferite teme printre care și instrumentele muzicale și jocurile. În prima parte observăm prezentarea câtorva instrumente tipice spațiului dobrogean.
 
„Cimpoiul se întrebuințează și în Dobrogea; are însă, spre deosebire de cel din Transilvania, nu o dublă clarinetă, ci una singură.
 
Darlonul ține isonul, o octavă mai jos de tonică.
 
Cavalul și fluerul cu șease găuri, cu dop și fără, sunt și ele răspândite. Tilinca, fără dop și fără găuri, e foarte rară în Dobrogea. Flăcăii cei tineri cântă des din frunză, și din solzi de peste. Vioara și țambalul e în mâna țiganilor.“
 
În cea de-a doua parte regăsim o proiectare amplă asupra dansurilor de la acea vreme. Recunoaștem dansuri jucate și astăzi precum dobrogeanca, geamparalele, paidușca.
 
„Jocurile caracteristice dobrogene sunt: cadâneasca (cu mișcări ale jiantecului, caracteristice la Turci), dobrogeanca și geamparalele (jocul femeilor pe uliță când s’a hotărât nunta, cu zestrea fetei purtată și arătată pe mâini). Paidușca e joc bulgăresc; polca de influență vest-europeană. La serbări predomina însa jocurile românești ca Hategana, bora din două, brâul, etc. ).
 
Pentru a putea preciza formula tip a cadenței și a ritmului cântecului popular românesc dobrogean, va trebui să așteptăm un studiu asupra unui număr mai mare de cântece cu tabele care vor da proporții exacte. Din cele culese până acum reese că și cadența frigică (mocăneasca) și cea dorică (moldoveneasca) sunt uzitate. Cât despre ritm, predomină cel trăgănat, sub influența orientala, cu tacte iraționale.“
 
Sursă foto și de documentare:  Cartea „Dobrogea-50 de ani de viață românească 1978-1928“

Citește și:
 
Căile de comunicație (ferată și șosele) la începutul secolului XX