#DobrogeaDigitală: Istoria din spatele „Edificiului cu mozaic“ din Tomis (galerie foto)

  • Orașul stat Tomis a fost înființat în jurul secolului al VI-lea de către coloniștii greci veniți din Milet. Pe întreg teritoriul Constanței de la Bulevardul Cazinoului până la limita Bulevardului Republicii se întindea antichitatea greco-romană.
 
Vasile Canarache a adunat în acest volum intitulat „Edificiul cu mozaic“ informații și fotografii ale perioadei bizantinei despre Tomis. Cartea aduce în prim-plan detalii neștiute despre construcția acestei clădiri, recunoscută pentru somptuozitatea decorului său interior: pavaj mozaicat policrom întins pe toată suprafaţa sălii de pe terasa superioară și pereţi placaţi cu marmură decorată variat.

Evoluția orașului este cunoscută în ziua de astăzi datorită vechilor înscrisuri cronologice despre dezvoltarea acestei așezări. Numeroase mențiuni sunt făcute de-a lungul timpului de către scriitori, instorici și geografi aparținând ultimelor secole dinaintea erei noastre.

Tomisul a devenit cel mai mare port comercial fiind situat între cele două orașe, Istria și Callatis, pe partea stângă a Pontului Euxin. Chiar de la sfârșitul primului secol dinaintea erei noastre, romanii au văzut potențialul infinit al orașului. Astfel, au păstrat mai departe sub toate formele noi ale sclavagismului roman atât limba, religia și obiceiurile cât și instituțiile și magistrații, flota, averile și monetăria, având propria monedă pe care puteau inscripționa numele împăraților romani protectori. A fost numit „preastrălucitul oraș al tomitanilor“.



După mijlocul secolului al III-lea, sub puterea romană a început să se dezvolte situația economico-socială, urbanistică și o dată cu acestea au luat naștere toate ramurile cultural-artistice: poezia, muzica, spectacolele, pictura, dar mai ales sculptura în marmură.

În toamna anului 1959, pe faleza de vest a orașului, în spatele Pieței Ovidiu a fost demarat un proiect prin care se realiza construcția unui bloc nou de locuințe și a unui nou bulevard. Cu această ocazie, s-au descoperit mai multe ziduri antice și un crâmpei de mozaic, bine conservat. Lucrările au continuat până în anul 1962, atunci când au ajuns la un rezultat de aproximativ 10.000 de metri pătrați ai edificiului cu mozaic. Pe baza săpăturilor și descoperirilor arheologice s-a ajuns la concluzia că pe acel teren a stat Agoraua Tomisului.

Structura Agoroaei Tomisului

Unele dintre bucățile monumentale erau îngropate la 10, chiar și 20 de metri adâncime. Acestea erau acoperite cu moloz și gunoi, adus de-a lungul secolelor la râpa de la marginea orașului. Obiectele antice găsite au ajutat la realizarea reconstituirii „Edificiului cu mozaic“ care conținea patru terase distincte (terasele fiind notate cu A-B-C-D). Terasa cu mozaic policrom (B) era așezată pe jumătatea din vest, pe spinarea a 11 încăperi boldite, 11 magazii de mărfuri. Intrarea în aceste încăperi se făcea de pe terasa C. Mai jos cu cinci metri era așezată tresa D.



Imobilul continuă mult spre sud unde a fost găsită o clădire amenajată pentru depozitarea stocurilor și a mărfurilor, ateliere, bazine placate cu marmură, terme și scări de piatră care făceau legătura între cele patru terase.

Despre terasa B se consideră că nu ar fi fost acoperită, acolo având loc festivități, adunări populare și tot felul de evenimente legate de acest edificiu. Terasa avea forma dreptunghiulară, acoperită cu un covor de mozaic, unitar în construcție. Deși sunt 3 culori care stau la baza desenului, acestea par mai numeroase și mai plastice deoarece pietricelele au fost așezate în degrade. În mijlocul mozaicului sunt prevăzute patru câmpuri și trei cercuri la distanțe aproximativ egale. În fiecare câmp și în cuprinsul fiecărui cerc apar decoruri geometrice și florale, multicolore. Diametrul cercurilor și lățimea câmpurilor dintre cercuri este de șapte metri. Pavimentul de mozaic are în total 74 de simboluri diferite.

Conform cercetărilor, s-a ajuns la concluzia că zidurile care mărgineau pavimentul de mozaic au fost construite cu scopul de a proteja terasa B, pe de-o parte, contra vâturilor de nord și nord-vest, iar pe de altă parte contra presiunii sau alunecărilor malului terasei A. Aceste ziduri aveau la nivelul solului grosimea de 1.50 metri, iar la fundații o grosime dublă. Erau construite din câte patru rânduri de cărămidă și legate cu mortar roz făcut din var amestecat cu cărămidă pisată. La fiecare patru metri ieșeau în afară pilaștri cu lățimea de 2 m și înățlimea de 8 m. Aceste coloane ornamentale se uneau în partea superioară prin arcuri, formând semicercuri decorative.



A mai fost descoperită o plăcuță pe ușa primei încăperi pe care scria Ermeos, care reprezenta fie numele unuia dintre magazine, fie era o dedicație pentru zeul comerțului. De altfel, printre rămășite s-au observat un cuptor mare de var, casa scării care lega printr-un punct lateral, la sud-vestul edificiului, cele patru terase; capul de marmură al lui Hermes, iar deasupra încăperii din terasa C s-a păstrat arcul uneia dintre bolțile care susțineau pavimentul de mozaic.

Într-o stare foarte bună au mai fost găsite și partrea de jos a treptelor principale, oalele în care se transporta vinul și greutățile de cântar cu inscripții pentru comerțul cu ridicata. S-au găsit în 5 locuri diferite monede de bronz de la împărații Constantin cel Mare și Constantius.

S-a constatat faptul că întreg edificiul a fost distrus în întregime cu prilejul unuia sau mai multor cutremure în secolul al V-lea. Pe locul unde arheologii descopereau edificiul în anul 1962, în urmă cu 50 de ani se afla linia ferată și gara Thetis.

Poți afla mai multe detalii din cartea „Edificiul cu mozaic“.

Sursa foto: „Edificiul cu mozaic“ de Vasile Canarache
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Citește și:

#citeşteDobrogea: Vasile Canarache, vizionarul care a dezgropat cele mai importante vestigii ale Tomisului. 123 de ani de la naştere (galerie foto inedită)

 
Constanţa de odinioară: Moştenirile lui Vasile Canarache (galerie foto)


 
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

207
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1501
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1347
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1596
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1169
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1266
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

973
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1140
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1150
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1546
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1714
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1624
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1568
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2276
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2282
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2090
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1780
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1898
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2532
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2509