#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene


Volumul „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu însumează peste cinci sute de pagini în care putem urmări evoluția spațiului românesc transdunărean, începând din paleolitic și până în anii „epocii de aur”. Este o lucrare utilă și plină de informații prețioase despre acest pământ românesc pustiit de războaie, dar plin de resurse din cele mai diverse, pe care autorii le evocă în cele 17 capitole, structurate cronologic, de la „primele mărturii de viață românească în Dobrogea” și ajungând la „utopia construirii socialismului”.
Fragmentul citat mai jos face parte din capitolul care ia în discuție perioada interbelică și aspectele sale economice, politice și sociale, evocând câteva momente din istoria patrimoniului forestier din ținutul dintre Dunăre și Mare.

 

„Istoria pădurii dobrogene este pe cât de tristă pe atât de instructivă pentru om, destinatarul binefacerilor sale. Atâta vreme cât a constituit o rezervaţie imperială («grădină a sultanului»), masivul forestier de stejar şi tei din nordul Dobrogei a rămas o falnică şi viguroasă pădure seculară, păzită sever de soldaţi de marină şi artilerie încât, potrivit mărturiilor vremii, «nici musca nu putea trece». Din motive complexe, mai mult sau mai puţin greu de desluşit, către sfârşitul stăpânirii otomane, autorităţile imperiale au trecut la defrişări masive, care au distrus destul de repede minunata creaţie a naturii. Al doilea centru forestier se afla în sud-vestul Dobrogei, dar mai puţin însemnat.
La mijlocul secolului al XIX-lea vegetaţia forestieră ocupa în Dobrogea circa 140.000 ha. Potrivit statisticii din 1885, această suprafaţă s-a redus la 115 000 ha, apoi la 101.192 ha la începutul secolului al XX-lea şi la 93.930 ha în 1922. Prin dezinteresul otoman amintit, prin colonizările, împroprietăririle şi exproprierile făcute mai apoi de statul român, secularul codru dobrogean s-a înjumătăţit numai în trei sferturi de veac.

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF

 
 

După reintegrare, statul român a preluat un patrimoniu forestier devastat, dar încă însemnat. La 5 decembrie 1878 împreună cu C. Al. Orăscu a trecut Dunărea şi P. Grigorescu, primul şef de ocol din Dobrogea, stabilit la Babadag, pentru a lua în primire pădurile ţinutului. După 50 de ani judeţul Tulcea dispunea de 80.435 ha de pădure, iar judeţul Constanţa de 19.487 ha degradate şi cu goluri, afectate de păşunatul necontrolat (numai în judeţul Tulcea existau 40.000 de capre, «draci de pădure, cu barbă şi coarne», cum le numeau cu ciudă silvicultorii) şi de extensiunea prin defrişări a agriculturii. Dacă acest patrimoniu a fost ocrotit şi ameliorat, totul se datoreşte vrednicei administraţii a pădurilor din Dobrogea, reprezentată de Direcţia regională silvică de la Constanţa, de care ţinea şi Cadrilaterul. Pădurile erau repartizate pe zece ocoale conduse de ingineri silvici, în subordonarea cărora se aflau, în 1928, 39 de brigadieri şi 244 de pădurari.
Prezenţa discretă a omului, cât şi faptul că de mii de ani el vâna doar atât cât avea nevoie - vânatul nefiind ca astăzi un sport sălbatic - a făcut ca pădurea şi câmpia dobrogeană să fie raiul celor mai variate specii de animale şi păsări, unele dispărute cu desăvârşire de câteva decenii. Printre acestea cerbi, lupi, vulpi, iepuri, pisica sălbatecă, vidra, jderul, dihorul, sobolul, viezurele, vulturul, şoimul de munte, corbul, dropia, potârnichi, prepeliţe, sitari, o extraordinară varietate de păsări de apă.”

 
#citeşte mai departe în -„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
#„Istoria Dobrogei“
#Autori Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 


Citește și:              

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Tulcea, tărâmul unor descoperiri uimitoare

#DobrogeaDigitală - „Istoria Dobrogei”, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Dobrogea și Principatele Române. „Încă înainte de 1859, în Dobrogea începuse să se folosească termenul de Rumânia”


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1922):   In Memoriam „Ilustrul” Ioan N. Roman. Dublu omagiu în luna lui Cuptor

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1922): In Memoriam „Ilustrul” Ioan N. Roman. Dublu omagiu în luna lui Cuptor

977
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: „Falsul cuvios” de la Celic Dere. Orgii și tinere sechestrate, în așezământul monahal

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: „Falsul cuvios” de la Celic Dere. Orgii și tinere sechestrate, în așezământul monahal

1020
Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)

Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)

1083
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Dobrogea, „maidanul de încăerare între turci şi ruşi”

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Dobrogea, „maidanul de încăerare între turci şi ruşi”

617
#DobrogeaDigitală – „Armeni de seamă (I)”, de Simion Tavitian:   In Memoriam Garabet Avachian. „Ne-a pregătit pentru viață şi scenă, nefăcând nimănui nici un fel de concesii”

#DobrogeaDigitală – „Armeni de seamă (I)”, de Simion Tavitian: In Memoriam Garabet Avachian. „Ne-a pregătit pentru viață şi scenă, nefăcând nimănui nici un fel de concesii”

1705
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Statul român nu s-a gîndit niciodată să ne facă vreo supărare”, spun lipovenii

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Statul român nu s-a gîndit niciodată să ne facă vreo supărare”, spun lipovenii

1566
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: Dobrogea, „pridvor în templul Naturii”

1740
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Jandarmii rurali fac legea. Incident cu lună și felinare

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Jandarmii rurali fac legea. Incident cu lună și felinare

1371
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dimitrie Sturdza la Constanța

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dimitrie Sturdza la Constanța

1413
O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

1382
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Turcul fatalist și rodul țarinei dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Turcul fatalist și rodul țarinei dobrogene

709
PRIMELE LUCRĂRI LA CONSTRUCŢIA CANALULUI  DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (1949-1953)

PRIMELE LUCRĂRI LA CONSTRUCŢIA CANALULUI DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (1949-1953)

1738
#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Povestea zânelor de mare

#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea: Povestea zânelor de mare

1291
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”

1284
#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța  (1930-1931 și 1931-1932):   Etape din executarea noului local al Liceului „Mircea” (galerie foto)

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Etape din executarea noului local al Liceului „Mircea” (galerie foto)

800
  #DobrogeaDigitală – Constanţa, de Tudor Șoimaru: Manual de seducție, la mare

#DobrogeaDigitală – Constanţa, de Tudor Șoimaru: Manual de seducție, la mare

1339
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Muzăul dobrogean din Hârșova”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Muzăul dobrogean din Hârșova”

1153
#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925):  Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

#DobrogeaDigitală - Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1924-1925): Impresii, de-acum un secol, ale mirciștilor aflați în tabără la Câmpulung

1723
Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

Prof. Ion Bitoleanu la ceas aniversar. Istoricul tomitan împlinește 84 de ani

1473
#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol:   Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Un deceniu de la dispariția unicului etnic tătar membru corespondent al Academiei Române: Musa Geavit

2269