#DobrogeaDigitală - „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat (1938): Odiseea construirii podului Regele Carol I, „dantela pe care se mişcă trenurile grele pe deasupra valurilor Dunărei”


Astăzi se împlinesc 95 de ani de la moartea celui care este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.

Dobrogea îi datorează lui Anghel Saligny - și mai ales Regelui Carol I - chiar existența actuală, pentru că fără acest pod peste Dunăre, provincia ce tocmai fusese readusă în hotare nu ar fi cunoscut dezvoltarea imediată.
Din prețiosul volum „Istoricul orașului Cernavodă pe care îl puteți citi online în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța vă prezentăm astăzi un fragment despre ctitorirea acestei uriașe opere.
 

„Oricine vede podul peste Dunăre nu poate să nu admire această operă uriașă. Un călător care merge pe Dunăre şi se apropie de Cernavoda, vede la un moment dat proectată pe bolta cerului, o dantelă fină, care pironeşte privirile; ceva cu totul neobişnuit i se prezintă înaintea ochilor săi.

Apropiindu-se, îşi dă seama că pe acea dantelă se mişcă trenurile grele pe deasupra valurilor Dunărei. Este podul care poartă numele viteazului Domnitor sub care ţara noastră şi-a cucerit independenţa, şi-a reanexat Dobrogea şi şi-a redeschis drumul la mare; el poartă numele primului şi gloriosului Rege Carol I.

ldeia de a se construi un pod peste Dunăre a apărut la noi în ţară deodată cu ideia de a se construi linia ferată care să ne deschidă drum la mare. Înainte de construirea drumului de fier, singurul mijloc de comunicaţie mai comod şi singurul mijloc mai lesnicios pentru transportarea mărfurilor Ia noi, era Dunărea. Insă în timp de iarnă , uneori mai bine de patru luni de zile, din cauza îngheţului, comunicaţia pe acest fluviu era întreruptă şi tara noastră înceta aproape cu totul relaţiunile sale cu ţările străine, era înăbuşită în mersul şi desvoltarea sa comercială.
În anul 1883, între 3 - 20 Septembrie se întruneşte de prima oară la Cernavoda pe vaporul Ştefan cel Mare, comisiunea pentru cercetarea şi examinarea celor 8 proecte (4 ale unor case franceze apoi unul elveţian, austriac, german şi belgian). Preşedintele comisiei a fost Sp. Yorceanu, iar secretar, inginerul A. Saligny. Comisiunea n'a aprobat nici unul din proecte. Primul concurs nefiind satisfăcător, guvernul a numit o comisiune care să pregătească un nou program de concurs pe baza dezideratelor ind!cate de prima comisiune.

În Decembrie 1887, Ministerul Lucrărilor Publice însărcinează pe inginerul A. Saligny, cu elaborarea proectului pentru linia Feteşti-Constanța şi a tuturor marilor lucrări în legătură cu această linie.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

PROECTELE
După terminarea proectelor podului, s'a ţinut o licitaţie pentru darea lucrărilor în întreprindere. Licitaţia s'a ţinut în ziua de 3 Ianuarie 1890. Din 9 case câte fuseseră invitate pentru licitaţie, s'au prezentat numai 7; costul cel mai mic l'a oferit compania Fves-Lille, căreia i s'au încredinţat lucrările.
Mai în urmă s'a ţinut licitaţia pentru podul Borcea, care a fost adjudecat asupra uzinei Schneider et Co, din Franţa şi viaductele, societăţile Cocherill din Belgia.
În vara anului 1890, s'au făcut pregătirile pentru începerea podului peste Dunăre, iar la 9 Octombrie s'a pus piatra fundamentală de către Regele Carol I.


DOCUMENTUL PUS LA ÎNCEPEREA EXECUTĂRII PODULUI PESTE DUNĂRE
Noi Carol I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României.
Aducem la ştiinţa tuturor cele ce urmează:
Războiul purtat în anii dela 1877, până la 1878 de vitejii Români, întins'a hotarele ţării noastre peste ţărmul drept al Dunării şi făcut'a Regatul României stăpân la Marea Neagră, întrupându-i Dobrogea.
De atunci necontenit Ne-a fost gândirea la această provincie, însă măreţul Danubiu Ne-a oprit şi ne opreşte să dăm litoralului Mărei Negre şi porturilor lui, viata şi desvoltarea trebuincioasă pentru prosperitatea economică a ţării. Numai construcţiunea unui pod peste Dunăre înlăturează aceste piedici.
Corpurile noastre legiuitoare, încălzite de focul nestins al iubirei de ţară, au hotărît în anul 1883 clădirea acestui pod şi Noi am sancţionat în acelaş an patriotica lor hotărîre.
Aci inginerii români clădesc podul. Nu vor trece decât câţiva ani şi săvârşită va fi o grandioasă lucrare, un monument care va transmite urmaşilor Noştri şi generaţiilor viitoare dovadă de puterea de viaţă, patriotismul şi hărnicia României actuale. Fie ca această măreaţă lucrare să sporească, prosperitatea şi gloria scumpei ţări, fie ca prin ea să se strângă legăturile care unesc Dobrogea de patria mumă, fie ca porturile să ajungă la o splendoare vrednică de solicitudinea ce le poartă ţara.
Preţuind aşa valoarea podului peste Dunăre la Cernavoda, hotărît-am să se aşeze în prezenta Mea, a Principelui Ferdinand, Moştenitorul prezumtiv al Coroanei, a miniştrilor cari se află la cârma ţării, piatra fundamentală în zidăria care formează cel dintâi picior al podului pe ţărmul stâng al Dunărei.
Acest document comemorativ s'a semnat de Noi în două exemplare, care s'au învestit cu sigiliul statului”.



#citește mai departe în „Istoricul orașului Cernavoda
#„Istoricul orașului Cernavoda”
#Ioan I. Mușat


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.




DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

In Memoriam Anghel Saligny. 166 ani de la naștere celui care a unit Dobrogea cu țara


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

742
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

819
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1144
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1243
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1943
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1638
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1298
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

997
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1159
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1747
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1586
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2298
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2299
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1792